Surubul se strânge, dar încet

Senatul din California va discuta o lege al cărei scop este de a refuza finanțarea din bani publici a oricărei școli care este afiliată cu vreo instituție religioasă și care aderă la învățătura biblică cu privire la căsătorie și sexualitate.

Cei care cer altora să fie toleranți au din ce în ce mai puțină toleranță vizavi de cei care cred altfel decât ei. Libertațile de care s-au bucurat creștinii din SUA se vor restrânge considerabil în anii următori iar atacurile împotriva diverselor instituții religioase se vor înteți.

Între timp, noi creștinii dorim libertatea atât de mult încât uităm adesea că trebuie să avem o vocație a suferinței. Apostolul Petru ne spune să ne „înarmăm” cu o astfel de mentalitate a predispoziției către suferința din cauza lui Cristos (1 Petru 4:1, etc.). Biserica s-a născut în suferința lui Cristos și s-a dezvoltat sub persecuții teribile. Dacă e vorba să anticipăm o revărsare de har în vremurile din urmă, de ce am crede că aceasta ar veni diferit de felul în care a venit în primele secole de existență a bisericii? De ce nu am învăța din trecut? Și mai ales, de ce nu am considera ce s-a întâmplat cu creștinismul atunci când el și-a câștigat libertatea și a devenit norma, nu excepția?

Creștinul este prin definiție excepțional. El nu se potrivește modelelor lumii ci doar modelului lui Cristos. Când Domnul ne-a cerut să călcăm pe urmele Lui El nu ne-a lăsat nici o iluzie cu privire la ce va însemna lucrul acesta; lepădare de sine și purtarea zilnică a crucii lui Cristos. Prigonire pentru păstrarea credinței și da, chiar și darea la moarte.

Dar unii creștini mai visează la revenirea unor vremuri mai bune. Aceasta explică atracția multor creștini către candidatura lui Trump. Candidatul republican a promis restabilirea unor libertăți creșine. Doar că e ridicol faptul că printre aceste libertăți promise de el au fost posibilitatea de a saluta cu „Merry Christmas” la crăciun și de a-ți pune pe iarba din fața casei decorații cu subiect religios.

Revenind la cele scrise în primul paragraf, semnificația legii din senatul californian este că se crează un precedent. Sistemul juridic american se bazează pe decizii precedente luate în cazuri similare. State liberale precum California, Oregon și Washington sunt niște laboratoare legale în care se testează cât de departe se poate întinde elasticul înainte de a se rupe.

Bill aims to deny funding to religious, Christian schools

A political axiom that we use on the show is that where there’s a double standard there’s a hidden agenda. If you care about the Bill of Rights, the minute you don’t care about one particular right, you don’t care about any of them. Such is the case with California Christian schools.

Warning:

Lapte de gândaci de bucătărie

Gândacul de bucătărie de Madagascar. Sursa wikipedia

Gândacul de bucătărie de Madagascar. Sursa wikipedia

Când eram copil mama făcea „lapte de pasăre”. Era tare bun doar că eu nu înțelegeam când, unde și cum a muls mama păsărelele. Am auzit recent povestirea unui american căruia i s-a servit desertul românesc și când a aflat că produsul lăptos, gălbui și cu bucăți de ceva substanță albă (albușul de ou bătut) plutind pe deasupra se numește „birds’ milk” (tradus mot-a-mot din românește) i s-a făcut rău la gândul că ar mânca cu adevărat lapte de… pasăre.

Scârba de a mânca ceva ce nu se potrivește cu cultura ta, cu obiceiurila tale culinare, cu ideile tale despre cum trebuie să arate o mâncare, ce gust să aibă, din ce materiale și ingrediente să fie preparată nu este rară. Când eram tânăr am plecat „în misiune” la o biserică dintr-un alt județ. Am ajunsla destinație 5 ore mai târziu după o călătorie începută probabil pe la 3 dimineața. Era ora opt și am fost invitați de către cineva locuind lângă adunare să mâncăm o bucată de cozonac cu o cană de cacao cu lapte. Cozonacul combinat cu cacao cu lapte a fost extrem de bun. Fratele mai în vârstă care era cu noi l-a lăudat gazdei și a întrebat cum și de unde are așa lapte bun și gros. Era lapte de bivoliță. Când a auzit fratele ce fel de lapte e, i s-a făcut rău și a ieșit îndată afară să vomite.

Dacă știi ce mănânci, treci probabil mai ușor peste scârbă. Când am fost în China am stat în ultima seară la un hotel Hyatt din Shanghai. Unul dintre restaurantele-boutique era de profil chinezesc și era „open kitchen”, adică vedeai cum și din ce se gătește mâncarea. Puteai să te așezi la o tejghea din fața bucătăriei sau să șezi la o masă obișnuită în sală. Eu m-am așezat la tejghea. Am văzut atârnând de niște cârlige de inox două animale, unul părea având carne proaspătă, celălalt afumată. Erau ca doi miei micuți. Am întrebat ce sunt acele animale și mi s-a spus că sunt… pisică. Dar la ce le folosesc? La tot felul de preparate. Vreau să gust?

Păi, da! Cine s-ar da înapoi de la a gusta… carne de pisică? Eu nu! Și mi s-a pregătit o supă de stil chinezesc (un fel de „hot & sour”) cu carne proaspătă de pisică. Nu a fost rea. Dacă nu aș fi știut ce este, aș fi crezut că e un fel de carne de pui, sau așa ceva.

Acum oamenii de știință din India nu au avut de lucru și au observat cum o specie de gândaci de bucătărie care naște pui vii are o secreție cu care se hrănesc puii. Secreția este asemănătoare cu laptele dar este de 4 ori mai potentă și mai hrănitoare decât laptele de vacă. Articolul din link vorbește despre cum acest lăptișor de gândac de bucătărie ar putea deveni hrana viitorului.

Mă bucur că oamenii de știință (din India) se ocupă de hrănirea viitoare a populației. Dar rog frumos a se ține produsul pentru uz intern, în India și chiar să se pună restricție peste exportarea acestuia. Oricum, în ritmul în care crește populația Indiei o să aibă nevoie de lăptișor de gândac de bucătărie.

 

Warning:

Escatologie pe nisipuri mișcătoare

Cuvântul de ordine a fost „unitatea”. Mulți au văzut în Uniunea europeană semnul refacerii „imperiului roman” care conform unor explicații ar fi trebuit să fie platforma pe care se vor ridica Anticristul și prorocul mincinos. Unii au încercat să calculeze scenarii de ieșire a unor state din Uniune pentru că fiara din Apocalipsa 13 avea doar 7 capete și 10 coarne, ori Uniunea avea 27 de state.
Au apărut problemele economice ale Ciprului și ale Greciei, apoi și starea precară a economiilor Spaniei, Portugaliei și Italiei, ca să amintim doar unele economii slabe. Cei ce răspundeau de departamentul „scenarii și calcule” au presupus că ieșirea acestor state ar aduce numărul de state necesare mai aproape de 17 (10 coarne plus 7 capete), doar că Italia (unde se află și Roma, sediul mondial al Bisericii Catolice de Roma care ar trebui, tot după unele scenarii, să unească sub aripile ei toate celelalte religii într-o singură religie mondială – ca să nu mai vorbim că unii îl consideră pe Papa de la Roma ca fiind Anticristul…) nu are cum să iasă.
Iată că așa din senin a apărut Brexitul și a Anglia a ieșit din uniune. Alte țări, nu neapărat din cele ce ar fi „trebuit” să iasă vorbesc de referendumuri naționale care să ducă eventual la abandonarea Uniunii Europene. Cine ar fi crezut că țara care a dat „limba leului” (Apoc 13:2, unde „gura de leu” presupunea limba engleză, pentru că „leul” din Daniel 7:4 este Anglia; aripile leului au fost smulse și au zburat în SUA, aducând aici „limba leului”) va ieși prima din Uniunea Europeană?
Ursul din Daniel 7 e Rusia, Leopardul e Germania (cele 4 capete sunt cele 4 „reich”uri, unul al lui Carol Magnul, al doilea de sub von Bismarck, al treilea al lui Hitler și acum al patrulea, scenariu în care Germania devine liderul Uniunii Europene și al celei de-a patra fiare…) iar „cornul mic” e Anticrist.
Acest scenariu ar fi dus la un singur guvern mondial (și nici nu am amintit aici ONU!). Dar acum nu uniunea e cuvântul de ordine ci naționalismul. Acesta distruge uniunile. Naționalism în Ungaria, în Austria, în creștere și-n Germania (unde chiar dorința de metisizare a populației predominant albe prin acceptarea excesivă de imigranți de culoare a dus la creșterea naționalismului), în Anglia, în Rusia și-n China și nu în ultimă instanță creșterea naționalismului în America.
Așa că scenariile escatologice de până acum se clatină și trebuie făcute alte calcule. Așteptăm noi… perspective profetice!
Între timp, e posibil ca tocmai creșterea naționalismului american să ducă la câștigarea președinției de la Casa Albă de către Donald Trump.
Warning:

James Dobson pentru Trump

Vineri psihologul creștin James Dobson și-a afirmat sprijinul în favoarea lui Donald Trump în cursa pentru președinție. Dobson spune că decizia este personală și nu implică organizații din care el face parte. De asemenea el spune că în luarea deciziei sale au contribuit câțiva factori, printre care:

  • posibilitatea ca Hillary să ajungă președinte, lucru care ar fi un dezastru
  • atitudinea copiilor lui Trump față de el – Dobson care a dedicat întreaga sa viață educării copiilor consideră că atitudinea copiilor lui Trump față de tatăl lor nu este ceva fabricat pentru ocazie și interes ci este ceva sincer.
  • alegerea lui Mike Pence ca vicepreședinte
  • timpurile pe care le trăim fac din președinția lui Trump un lucru necesar.

AICI găsiți articolul din care am extras cele de mai sus.

Warning:

Donald Trump l-a primit pe Domnul Isus!

S-a pocăit Trump! A făcut-o prea târziu? Prea repede? Repede nu e niciodată (dacă este adevărat că s-a pocăit!). Dar acum, dacă a făcut-o, nu mai poate minți că o să vină Ted Cruz și-o să-i zică „lyin’ Donald” sau cam așa ceva. Iar lui Hillary, o să trebuiască să nu-i mai întoarcă rău pentru rău. Și atunci, cum o să câștige președinția dacă cei doi candidați nu se mai pot tăvăli prin mocirlă? Și înainte de a se pocăi, ce fel de credință avea Trump? Că parcă se bătea cu ea în piept!

Io nu prea am încredere în convertirile acestea de conveniență. Dar dacă așa zice Dr. Dobson că s-a întâmplat? Mă rog, avea și Dobson nevoie să-și liniștească conștiinșa cumva. Dacă s-a pocăit Trump, putem merge toți la vot pentru el, nu-i așa?

Ce să zic? Probabil o reinventare până la alegeri…

James Dobson: Trump has accepted ‘a relationship with Christ’

Donald Trump: Born-again Christian? The presumptive Republican nominee captured a significant number of evangelical voters during the Republican primary, and that may be due to recently accepting “a relationship with Christ,” according to evangelical leader James Dobson.

Warning:

Sincretism și ecumenism la PCUSA

Recent denominația prezbiteriană americană PCUSA (Presbiterian Church of USA) a ținut la Detroit Michigan cea de-a 222 Adunare Generală a sa. Cu această ocazie s-a rugat un reprezentant al comunității musulmane din Portland, spunând următoarele cuvinte: „Allah, binecuvintează-ne pe noi și binecuvintează familiile noastre și binecuvintează pe Domnul nostru. Călăuzește-ne pe calea cea dreaptă, cărarea tuturor profeților: Avraam, Ismael, Moise, Isus și Mohamed, pacea să fie peste ei toți, Amin”.

Ecumenism? Corectitudine politică? Și una și alta. Denominația aceasta și-a pierdut direcția și nu este singură. Episcopalienii se îndreaptă și ei către același dezastru teologic și moral. Membralitatea denominației este în scădere vertiginoasă. Prelați și.. prelate (cum să le zicem femeilor-păstorițe ale acestor denominații?) fără Dumnezeu și fără cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu, impunându-și voia și ideile asupra unei turme care nu are nici ea habar de Bible.

Ordinarea femeilor ca păstori a fost doar primul pas în direcția greșită. A urmat admiterea de pastori/preoți homosexuali, apoi îmbrățișarea căsătoriei homosexualilor. Fondul general a fost acela al unei „evanghelii sociale” care iubește, acceptă, stimează pe toți fără să ceară nimic în schimb. S-a trecut cu vederea că Isus a acceptat și a iubit cu scopul de a duce la pocăință. Iubirea creștină trebuie să aibă în vederea pocăința și mântuirea păcătosului. Creștinul iubește mai întâi mai mult decât orice pe Dumnezeu și din această iubire decurge nevoia de a aduce la Evanghelia Mântuirii pe toți oamenii. Creștinul iubește de dragul lui Dumnezeu.

Acum sincretismul este la culme. O denominația a cărei existență presupune că Isus Cristos este Dumnezeu l-a degradat pe Domnul ei și l-a adus la nivelul lui Avraam și Moise (numai niște slujitori în casa lui Dumnezeu), la nivelul lui Ismael și al lui Mohamed (ultimul un posedat care a inventat o religie demonică). Am uitat că Dumnezeu este un Dumnezeu gelos și că slava Sa nu o împarte cu nimeni. Mai devreme sau mai târziu toți acești preoți impostori și debusolați, acești lupi în piei de oaie care duc turma lui Dumnezeu în rătăcire își vor primi răsplata pentru păcatele lor. Putem cu certitudine parafraza: vai de păstorul care își duce turma la cădere spirituală. Ar fi fost mai bine pentru el să i se fi legat o piatră de moară în jurul gâtului pentru a fi aruncat în mare! Cum spunea recent un tânăr predicator din adunarea noastră: ce poate fi mai rău decât să mergi în iad? Mai rău decât să mergi în iad, este să duci și pe alții cu tine acolo.

Dar de ce să ne mire degringolada doctrinară? Co-moderatoarea aleasă a denominației PCUSA (Denise Anderson) a acuzat biserica creștină a fi și ea o ucigașă, ca și teroristul Omar Mateen din Orlando, doar că nu la fel de eficientă ca el. Ea împarte rolul de conducere o altă femeie iar denominația are ca preoți cel puțin doi bărbați care s-au declarat atei. Unul dintre ei AICI.

Warning:

Relații mai bune în Orientul Mijlociu? E posibil…

Maria Maries, Stan Suzana liked this post

Binali Yildirim este noul premier al Turciei și promite să îmbunătățească relațiile cu unele țări cu care Turcia nu a avut relații prea bune în ultimii ani. Pe lista sa sunt menționate Rusia, Siria, Egiptul și Israelul. Mai ales relațiile cu Israelul ar duce la mai bune relații cu SUA și lucrul acesta, crede noul premier, ar conta mult pentru țara sa.

Pe fondul unor deschideri spre reconciliere din partea Egiptului, Emiratelor Unite și Arabiei Saudite și a unei relații bune cu Iordania, dacă și Turcia ar îmbunătăți relațiile cu Israel am avea speranță de mai bine în Orientul Mijlociu. Măcar pentru o vreme că situația este oricum volatilă.

New Turkish prime minister tries to mend relations with Israel, other nations

(JNS.org) New Turkish Prime Minister Binali Yıldırım has conveyed a reconciliatory message to four countries with which Turkey has had strained relations, including Israel. “Israel, Syria, Russia, Egypt…There can’t be any permanent enmities between these countries encircling Black Sea and the Mediterranean. An incident happened with Russia.

Warning:

Jimmy Carter, evoluția și homosexualismul

Daniel Faragau liked this post

Nonagenarul fost președinte al SUA mai este încă învățător la școala duminicală din adunarea bsptistă la care e membru în Plains, Georgia. El a afirmat recent că crede în evoluție. Carter a afirmat de asemenea că în opinia sa, Isus ar fi de acord cu orice relație de iubire care e cinstită, sinceră și care nu prejudiciază altcuiva.

“I believe Jesus would,” Carter replied. “I don’t have any verse in Scripture. I believe Jesus would approve gay marriage, but that’s just my own personal belief. I think Jesus would encourage any love affair if it was honest and sincere and was not damaging to anyone else, and I don’t see that gay marriage damages anyone else.”

Warning:

Am deschis abdomenul femeii, am rupt placenta….

Daniela Miclea liked this post

Am deschis abdomenul femeii, am rupt placenta, apa s-a scurs afară și mi-am luat forcepsul și m-am apucat de lucru. Am apucat ceva cu forcepsul, am zdrobit puțin obiectul apucat, l-a extras și l-am aruncat pe o masă, pe o bucată de tifon. M-am uitat, era o mânuță de copil – destul de bine dezvoltată. Copilul avea 3 sau 4 luni. Nu am avut cum s-o măsor.

Cineva a vărsat ceva tinctură de iod pe masă și mâna a căzut în așa fel încât nervii au ajuns în contact cu iodul. Și ce s-a întâmplat? Am privit exclamând, „Doamne, mâna se mișcă singură!”. Dar am continuat cu forcepsul meu și am zdrobit din nou ceva și am extras. Mă gândeam, „de n-ar fi un picior”. Am tras și-am privit, și iată! Era un picior.

Voiam să-l pun cu grijă pe masă ca să nu fie lângă mână. În timp ce-mi coboram mâinile am auzit un zgomot puternic în spatele meu, am tresărit și am slăbit strângerea forcepsului. În clipa aceea piciorul s-a rostogolit și a picat lângă mână.

Mă uitam și vedeam cum ambele mădulare, și mâna și piciorul se mișcau singure. Oricum, m-am apucat iarăși de lucru cu instrumentul meu în pântecele femeii și am început să zdrobesc tot ce apucam. Mă gândeam că tot ce mai lipsea pentru întregirea imaginii ar fi o inimă. Continui să zdrobesc, să zdrobesc, să zdrobesc până când am transformat totul în carne vie, fără formă, apoi am extras încă ceva cu forcepsul.

Am crezut că vor fi ceva fragmente de oase pe care le-am pus pe tifonul de pe masă. Când m-au uitat era o inimă de om care se contracta și bătea de la sine, bătând, bătând, bătând. Am crezut că voi înebuni. Văd că inima bate din ce în ce mai încet până când se oprește de tot. Nu a văzut nimeni ceea ce am văzut cu ochii mei și nimeni nu putea fi convins cum am fost eu convins că am omorât o ființă umană.

Acestea sunt cuvintele unui doctor pe nume Adasevic din Serbia. El a făcut peste 48 mii de avorturi până la experiența descrisă mai sus. Experiența aceasta plus o serie de vise l-au transformat dintr-un medic pro-avorturi într-un activist pro-viață.

Aici este istoria lui.

 

Warning:

Ce convenabil, domnilor liberali!

În urmă cu vreo 4 ani s-a făcut un studiu de către niște profesori de la Virginia Commonwealth University. Studiul voia să afle de unde provin atitudinile conservatoare în politică și-n societate. Plătit din banii noștri, ai tuturor, studiul a conchis că aceste atitudini ale conservatorilor provin din psihoze, dogmaticism, intoleranță față de ambiguitate, frica și amenințarea de a pierde, etc. Astfel, conservatorii sunt mai puțin dispuși să coopereze, mai ostili, mai predispuși la a cauza probleme, mai retrași social, mai puțin conștiincioși, mai puțin agreabili și mai manipulatori.

Liberalii sunt mai altruiști, mai bine socializați, mai empatici și mai convenționali.

Autorii au recunoscut că rezultatele studiului dat publicității a fost determinat de preconcepția că cei cu inclinații conservatoare sunt mai psihotici (mai ostili și mai agresivi). Ei ar fi mai dogmatici, mai autoritari și mai intoleranți.

Până și editorilor, celor ce au revizuit datele studiului și altor academicieni li s-au părut corecte concluziile. Doar că autorii au inversat datele cu bună știință. Conservatorii-s mai empatici, mai bine socializați, mai toleranți iar liberalii suferă de psihoze. Adică-s bolnavi cu capul și cu sufletul – concluzionez eu. Cu (oarecare) empatie.

La patru ani de la eroare autorii studiului cu toată rușinea au publicat o erată menită să corecteze greșelile din studiu.

Așa e când pornești la studiu cu preconcepții și când greșelile tale confirmă preconcepțiile: o dai în bară. Cu capul. Greșeala a fost descoperită de doi indivizi, dintre care unul este Steven Ludeke de la Universitatea din Danemarca de Sud. Printre altele el a declarat că rezultatele eronate reprezintă una dintre cele mai mari greșeli comise de vreun studiu asupra corelației dintre personalitate și politică.

Nu degeaba vor conservatorii din Congresul SUA să taie din banii oferiți de la guvern pentru studii sociale. Rezultatele acestori studii sunt oricum opuse conservatorilor chiar și atunci când datele obținute arată opusul. „Cercetătorii” sunt liberali, cercetarea caută să susțină preconcepțiile lor și sunt în sprijinul liberalilor. Care liberali acceptă aberațiile sexuale, fac demonstrații la 1 mai prin marile orașe și sparg vitrinele magazinelor că chipurile ar fi reprezentante ale capitalismului – ei vor aducerea socialismului în America, acceptă liberalizarea drogurilor (Oregonul, Washingtonul și Colorado, trei dintre cele mai liberale state au aprobat consumul legal al marijuanei), sprijină avorturile, căsătoriile homosexualilor, protestează împreună cu gay-ii și-n general nu au nici un fel de toleranță pentru conservatori. Iar aceștia înghit liniștiți toate idioțeniile liberalilor. Cum este și studiul de mai sus.

Nu trebuia făcut nici un studiu. Era suficient ca profesorașii liberali să se uite obiectiv la societate și să înțeleagă cine-s pshihotici și cine nu-s.

 

Warning:
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...