18 Ianuarie – Meditația zilei

Ioan 1:3  Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.

Imediat după afirmaţia care stabileşte relaţia dintre Cuvânt şi Dumnezeu, Ioan trece la stabilirea relaţiei dintre Cuvânt şi creaţie, prin următoarea mare afirmaţie: Cuvântul este Creatorul: toate au fost făcute prin Cuvânt, nimic nu a fost făcut fără Cuvânt.  Cuvântul nu este unul dintre lucrurile create, dimpotrivă, toate lucrurile create au fost create prin Cuvânt.  Asta include lucrurile văzute şi cele nevăzute, adică natura, animalele, oamenii, formele de relief, precum şi îngerii şi lucrurile spirituale.

Dacă Cuvântul a făcut toate, atunci Cuvântul este superior tuturor lucrurilor făcute!  El este cu atât mai sus de toate, cu cât mai sus este olarul faţă de lut (Ier 18:5-6  Şi Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa Sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel!; Rom 9:20-21  Dar, mai de grabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut aşa?” Nu este olarul stăpân pe lutul lui?).  Evrei 1:4 ne spune că Isus este mai presus de îngeri.

De ce este necesar să ni se amintească că Cuvântul este creatorul?  Aici e cazul să ne amintim de gnostici: ei ziceau că Dumnezeu este atât de sfânt şi materia atât de păcătoasă, încât este imposibil ca Dumnezeu să atingă materia făsă să se contamineze şi să-şi piardă calitatea de Dumnezeu.  Astfel, Dumnezeu a dat mai multe emanaţii din sine, și aceste emanaţii au fost din ce în ce mai îndepărtate de Dumnezeu.  Una dintre acestea a juns chiar să nu mai ştie despre Dumnezeu şi chiar să fie duşman lui Dumnezeu.  Această emanaţie apare în Gen 1:1 şi ea a creat toate lucrurile.

Ioan vine să ne spună că nu un alt dumnezeu, nu o emanaţie înstrăinată de Dumnezeu ci chiar Dumnezeu, care avea cu El Cuvântul, şi care Cuvânt era Dumnezeu şi care a fost cu Dumnezeu la început a creat totul; acest Cuvânt a fost agentul creaţiei.  Prin Cuvânt a creat Dumnezeu.

Noul Testament este plin de afirmaţii despre rolul lui Isus în creaţie.
– Col 1:16-17  Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care Sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.  El este mai înainte de toate lucrurile, şi toate se ţin prin El.
– 1 Cor 8:6  totuşi pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care Sunt toate lucrurile şi prin El şi noi. – De remarcat că Creaţia nu a fost actul unei singure persoane, Dumnezeu sau Isus Cristos, ci actul colectiv al dumnezeirii, al Trinităţii.  În Gen 1:1-2 întâlnim pe Dumnezeu, pe Duhul Sfânt iar acum, Cuvântul.
– Evr 1:2  la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile.

a.) Noi credem că lumea a fost făcută din nimic.  Nu a fost Dumnezeu şi a fost ceva materie de care Dumnezeu să se folosească ca să facă ceea ce se vede.  Noi credem că la început, în afară de Dumnezeu nu a existat nimic… decât Dumnezeu, şi Domnul a făcut totul din nimic.

b.) Apoi, noi credem că ceea ce se vede a fost făcut din ce nu se vede.  Evrei 11 subliniază lucrul acesta.

c.) De asemenea, noi credem că lumea aceasta aparţine lui Dumnezeu.  Dumnezeu nu i-a stabilit legile şi regulile, după care s-a retras undeva şi este ne-implicat în lume (Deism).  O asemenea credinţă este străină Bibliei şi creştinismului.  Dacă în lume există rău, este din cauza căderii în păcat a omului.
– Rom 5:12  De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor…
– 1 Cor 15:22  Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;
– Rom 8:19-21  De asemenea, şi firea aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu.  Căci firea a fost supusă deşertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o-cu nădejdea însă, că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu.

Creaţia are de-a face cu rolul sau poziţia lui Dumnezeu ca… Dumnezeu!  Dumnezeu vorbeşte, şi primul fel în care ne vorbeşte Dumnezeu este prin creaţia Sa!
– Ps 19:1  Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mânilor Lui.
– Fapte 14:16-17  El, în veacurile trecute, a lăsat pe toate Neamurile să umble pe căile lor, măcar că, drept vorbind, nu s-a lăsat fără mărturie, întrucît v-a făcut bine, v-a trimis ploi din cer, şi timpuri roditoare, v-a dat hrană din belşug, şi v-a umplut inimile de bucurie.”
– Rom 1:20  În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.

În ceea ce priveşte revelaţia de sine a lui Dumnezeu, după revelaţia prin creaţie (care este o revelaţie generală), Dumnezeu s-a revelat prin Fiul.  Evrei 1:1-2  După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul.  Ioan 1: 18  Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.  Dar prin Fiul Dumnezeu a descoperit ceva nou: Mântuirea!  Mântuirea are de-a face cu o Nouă Creaţie!  Mai mult decât creaţia, mântuirea ne demonstrează nu numai ce poate face Dumnezeu ci cum este Dumnezeu.  În mântuire vedem sfinţenia lui Dumnezeu, dragostea Sa, puterea Sa şi cât de departe merge El pentru creaţia căzută, pentru cununa creaţiunii Sale, omul!

Acum, versetul 3 ne spune mai mult decât că Cuvântul este creator.  Termenul făcut (gr. gegemenos) este la timpul perfect, şi asta înseamnă că creaţia este terminată; ea nu mai continuă, sau în alte cuvinte, spus în faţa evoluţioniştilor, când Dumnezeu a făcut lucrurile, ele au fost făcute prin Cuvânt şi nu prin evoluţie, iar la cele făcute, nu mai trebuie adăugat sau făcut nimic.

Copyright © 2015 PERSPECTIVE CRESTINE. All Rights Reserved.