05 Ianuarie

Geneza 9-10

Geneza 9:1  Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi şi le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul.
2  S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!
3  Tot ce se mişcă şi are viaţă, să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde.
4  Numai carne cu viaţa ei, adică sângele ei, să nu mâncaţi.
5  Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice dobitoc; şi voi cere înapoi viaţa omului din mâna omului, din mâna oricărui om, care este fratele lui.
6  Dacă varsă cineva sângele omului, şi sângele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Lui.
7  Iar voi, creşteţi şi înmulţiţi-vă; răspândiţi-vă pe pământ şi înmulţiţi-vă pe el!”
8  Dumnezeu a mai vorbit lui Noe şi fiilor lui care erau cu el şi a zis:
9  „Iată, Eu fac un legământ cu voi şi cu sămânţa voastră, care va veni după voi;
10  cu toate vieţuitoarele, care Sunt cu voi, atât păsările cât şi vitele, şi toate fiarele de pe pământ, care Sunt cu voi; cu toate cele care au ieşit din corabie şi cu orice alte dobitoace de pe pământ.
11  Fac un legământ cu voi că nici o făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului şi nu va mai veni potop ca să pustiiască pământul.”
12  Şi Dumnezeu a zis: „Iată semnul legământului pe care-l fac între Mine şi voi şi toate vieţuitoarele care Sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci:
13  curcubeul Meu pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ.
14  Când voi strânge nori deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor;
15  şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine şi voi şi toate vieţuitoarele de orice trup; şi apele nu se vor mai face potop, ca să nimicească orice făptură.
16  Curcubeul va fi în nor; şi Eu Mă voi uita la el, ca să-Mi aduc aminte de legământul cel veşnic dintre Dumnezeu şi toate vieţuitoarele de orice trup de pe pământ”.
17  Şi Dumnezeu i-a zis lui Noe: „Acesta este semnul legământului pe care l-am făcut între Mine şi orice făptură de pe pământ.”
18  Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet: Ham este tatăl lui Canaan.
19  Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s-au răspândit oameni peste tot pământul.
20  Noe a început să fie lucrător de pământ şi a sădit o vie.
21  A băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.
22  Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său şi a spus celor doi fraţi ai lui afară.
23  Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus-o pe umeri, au mers de-a-ndăratelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor.
24  Noe s-a trezit din ameţeala vinului şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr.
25  Şi a zis: „Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!”
26  El a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, şi Canaan să fie robul lui!
27  Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem şi Canaan să fie robul lor!”
28  Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani.
29  Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit.

Geneza 10:1  Iată spiţa neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham şi Iafet. După potop li s-au născut fii.
2  Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.
3  Fiii lui Gomer: Aşchenaz, Rifat şi Togarma.
4  Fiii lui Iavan: Elişa, Tarşiş, Chitim şi Dodanim.
5  de la ei se trag popoarele din ţările neamurilor de pe malul mării, după ţinuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după seminţiile lor.
6  Fiii lui Ham au fost: Cuş, Miţraim, Put şi Canaan.
7  Fiii lui Cuş: Seba, Havila, Sabta, Raema şi Sabteca. Fiii lui Raema: Şeba şi Dedan.
8  Cuş a născut şi pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pământ.
9  El a fost un viteaz vânător înaintea Domnului; iată de ce se zice: „Ca Nimrod, viteaz vânător înaintea Domnului.”
10  El a domnit la început peste Babel, Erec, Acad şi Calne, în ţara Şinear.
11  Din ţara aceasta a intrat în Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah
12  şi Resen între Ninive şi Calah; aceasta este cetatea cea mare.
13  Miţraim a născut pe Ludimi, Anamimi, Lehabimi, Naftuhimi,
14  Patrusimi, Casluhimi, (din care au ieşit Filistenii) şi pe Caftorimi.
15  Canaan a născut pe Sidon, întâiul lui născut şi pe Het;
16  şi pe Iebusiţi, pe Amoriţi, pe Ghirgasiţi,
17  pe Heviţi, pe Archiţi, pe Siniţi,
18  pe Arvadiţi, pe Ţemariţi, pe Hamatiţi. În urmă, familiile Canaaniţilor s-au împrăştiat.
19  Hotarele Canaaniţilor se întindeau de la Sidon, cum mergi spre Gherar, până la Gaza şi cum mergi spre Sodoma, Gomora, Adma şi Ţeboim, până la Leşa.
20  Aceştia Sunt fiii lui Ham, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor, după neamurile lor.
21  Şi lui Sem, tatăl tuturor fiilor lui Eber şi fratele cel mai mare al lui Iafet, i s-au născut fii.
22  Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacşad, Lud şi Aram.
23  Fii lui Aram: Uţ, Hul, Gheter şi Maş.
24  Arpacşad a născut pe Şelah; şi Şelah a născut pe Eber.
25  Lui Eber i s-au născut doi fii: numele unuia era Peleg, numit aşa pentru că pe vremea lui s-a împărţit pământul; iar numele fratelui său era Ioctan.
26  Ioctan a născut pe Almodad, pe Şelef, pe Aţarmavet, pe Ierah,
27  pe Adoram, pe Uzal, pe Dicla,
28  pe Obal, pe Abimael, pe Seba,
29  pe Ofir, pe Havila şi pe Iobab. Toţi aceştia au fost fiii lui Ioctan.
30  Ei au locuit de la Meşa, cum mergi spre Sefar, până la muntele răsăritului.
31  Aceştia Sunt fiii lui Sem, după familiile lor, după limbile lor, după ţările lor, după neamurile lor.
32  Acestea Sunt familiile fiilor lui Noe, după spiţa neamului lor, după neamurile lor. Şi din ei au ieşit neamurile care s-au răspândit pe pământ după potop.

Psalmul 5

Psalmi 5:1  (Către mai marele cântăreţilor. De cântat cu flautele. Un psalm al lui David.) Pleacă-Ţi urechea la cuvintele mele, Doamne! Ascultă suspinurile mele!
2  Ia aminte la strigătele mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine mă rog!
3  Doamne, auzi-mi glasul, dimineaţa! Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine, şi aştept.
4  Căci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-I placă răul; cel rău nu poate locui lângă Tine.
5  Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea,
6  şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii care varsă sânge şi înşală.
7  Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta, şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel Sfânt.
8  Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei! Netezeşte calea Ta sub paşii mei.
9  Căci nu este nimic adevărat în gura lor; inima le este plină de răutate, gâtlejul le este un mormânt deschis, şi pe limbă au vorbe linguşitoare.
10  Loveşte-i ca pe nişte vinovaţi, Dumnezeule! Fă-i să cadă prin înseşi sfaturile lor. Prăbuşeşte-i în mijlocul păcatelor lor fără număr! Căci se răzvrătesc împotriva Ta.
11  Atunci toţi cei ce se încred în Tine, se vor bucura, se vor veseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău.
12  Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjuri cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.

Matei 7

Matei 7:1  Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
2  Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.
3  De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?
4  Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău” şi, când colo, tu ai o bîrnă într-al tău?…
5  Făţarnicule, scoate întâi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
6  Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.
7  Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.
8  Căci ori şi cine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.
9  Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră?
10  Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe?
11  Deci, dacă voi, care Sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!
12  Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii.
13  Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi Sunt cei ce intră pe ea.
14  Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini Sunt cei ce o află.
15  Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru Sunt nişte lupi răpitori.
16  Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
17  Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.
18  Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.
19  Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc.
20  Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.
21  Nu orişicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
22  Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?”
23  Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.”
24  De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă.
25  A dat ploaia, au venit şivoaele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.
26  Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.
27  A dat ploaia, au venit şivoaiele, au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.”
28  După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui;
29  căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *