08 Februarie

Exod 22-23

Exod 22:1  Dacă un om fură un bou sau o oaie şi îl taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru oi pentru oaia furată.
2  Dacă hoţul este prins spărgând şi e lovit şi moare, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat de omor faţă de el;
3  dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut rob, ca despăgubire pentru furtul lui;
4  dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găseşte încă viu în mâinile lui, să dea îndoit înapoi.
5  Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi via lui.
6  Dacă izbucneşte un foc şi întâlneşte mărăcini în cale şi arde grâul în snopi sau în picioare, sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină.
7  Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoţul trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit.
8  Dacă hoţul nu se găseşte, stăpânul casei să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său.
9  În orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut, despre care se va zice: „Uite-l!” – pricina amânduror părţilor să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osîndi Dumnezeu trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său.
10  Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze şi dobitocul moare, îşi strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva,
11  să se facă un jurământ în Numele Domnului între cele două părţi; şi cel ce a păstrat dobitocul, va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta şi celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască.
12  Dar dacă dobitocul a fost furat de la el, va fi dator faţă de stăpânul lui să i-l înlocuiască.
13  Dacă dobitocul a fost sfîşiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă şi nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfîşiat.
14  Dacă un om împrumută altuia o vită şi vita îşi strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească.
15  Dacă stăpânul e de faţă, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi deajuns.
16  Dacă un om înşală pe o fată nelogodită şi se culcă cu ea, îi va plăti zestrea şi o va lua de nevastă.
17  Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint preţul zestrei cuvenite fetelor.
18  Pe vrăjitoare să n-o laşi să trăiască.
19  Oricine se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea.
20  Cine aduce jertfe altor dumnezei decât numai Domnului, să fie nimicit cu desăvârşire.
21  Să nu chinuieşti pe străin şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
22  Să nu asupreşti pe văduvă, nici pe orfan.
23  Dacă-i asupreşti şi ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele;
24  mânia Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor rămâne văduve şi copiii voştri vor rămâne orfani.
25  Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri camătă de la el.
26  Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui;
27  căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu Sunt milostiv.
28  Să nu huleşti pe Dumnezeu şi să nu blestemi pe mai marele poporului tău.
29  Să nu pregeţi să-Mi aduci pîrga secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul-născut din fiii tăi.
30  Să-Mi dai şi întâiul-născut al vacii tale şi al oii tale; să rămână şapte zile cu mamă-sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci.
31  Să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi. Să nu mâncaţi carne sfîşiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncaţi la cîni.

Exod 23:1  Să nu răspândeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el.
2  Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.
3  Să nu părtineşti pe sărac la judecată.
4  Dacă întâlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă.
5  Dacă vezi măgarul vrăjmaşului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lângă el, ci să-i ajuţi să ia povara de pe măgar.
6  La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului.
7  Fereşte-te de o învinuire nedreaptă şi să nu omori pe cel nevinovat şi pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat.
8  Să nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschişi şi sucesc hotărârile celor drepţi.
9  Să nu asupreşti pe străin; ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
10  Timp de şase ani, să semeni pământul şi să-i strângi rodul.
11  Dar în al şaptelea, să-i dai răgaz şi să-l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănânce săracii poporului tău, iar ce va mai rămâne să mănânce fiarele de pe câmp. Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi.
12  Timp de şase zile să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentru ca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.
13  Să păziţi tot ce v-am spus şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.
14  De trei ori pe an să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea.
15  Să ţii sărbătoarea azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ţi-am poruncit; căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt; şi să nu vii cu mâinile goale înaintea Mea.
16  Să ţii sărbătoarea secerişului, a celor dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp; şi să ţii sărbătoarea strângerii roadelor, la sfârşitul anului, când vei strânge de pe câmp rodul muncii tale.
17  De trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu.
18  Să n-aduci cu pâine dospită sângele jertfei Mele; şi grăsimea praznicului Meu să nu rămână toată noaptea până dimineaţa.
19  Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintâi roade ale pământului. Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui .
20  Iată, Eu trimit un Înger înaintea ta ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit.
21  Fii cu ochii în patru înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El.
22  Dar dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi.
23  Îngerul Meu va merge înaintea ta şi te va duce la Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Canaaniţi, Heviţi şi Iebusiţi, şi-i voi nimici.
24  Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor şi să nu le slujeşti; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le nimiceşti cu desăvârşire şi să le dărîmi capiştele.
25  Voi să slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta pâinea şi apele, şi voi depărta boala din mijlocul tău.
26  Nu va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin.
27  Voi trimite groaza Mea înaintea ta, voi pune pe fugă pe toate popoarele la care vei ajunge, şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta.
28  Voi trimite viespile bondăreşti înaintea ta şi vor izgoni dinaintea ta pe Heviţi, Canaaniţi şi Hetiţi.
29  Nu-i voi izgoni într-un singur an dinaintea ta, pentru ca ţara să n-ajungă o pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe câmp.
30  Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, până vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpânirea ţării.
31  Îţi voi întinde hotarele de la marea Roşie până la marea Filistenilor şi de la pustie până la Râu (Eufrat). Căci voi da în mâinile voastre pe locuitorii ţării şi-i vei izgoni dinaintea ta.
32  Să nu faci legământ cu ei, nici cu dumnezeii lor.
33  Ei să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea; căci atunci ai sluji dumnezeilor lor şi aceasta ar fi o cursă pentru tine.”

Psalmul 36

Psalmi 36:1  (Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului.) Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: „Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.”
2  Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvârşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.
3  Cuvintele gurii lui Sunt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.
4  În aşternutul lui se gândeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună, şi nu urăşte răul.
5  Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri, şi credincioşia Ta până la nori.
6  Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu, şi judecăţile Tale Sunt ca Adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijineşti pe oameni şi pe dobitoace!
7  cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.
8  Se satură de belşugul Casei Tale, şi-i adăpi din şivoiul desfătărilor Tale.
9  Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.
10  Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste cei ce Te cunosc, şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită!
11  Să nu m-ajungă piciorul celui mândru, şi să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.
12  Cei ce fac fărădelegea au şi început să cadă; Sunt răsturnaţi, şi nu pot să se mai scoale.

Marcu 15

Marcu 15:1  Dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrânii, cărturarii şi tot Soborul. După ce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat în mâinile lui Pilat.
2  Pilat L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul Iudeilor?” „Da, Sunt” i-a răspuns Isus.
3  Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri.
4  Pilat L-a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te învinuiesc ei!”
5  Isus n-a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.
6  La fiecare praznic al Paştelor, Pilat le slobozea un întemniţat, pe care-l cereau ei.
7  În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarăşii lui, din pricina unui omor, pe care-l săvârşiseră într-o răscoală.
8  Norodul s-a suit, şi a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna.
9  Pilat le-a răspuns: „Voiţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?”
10  Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui.
11  Dar preoţii cei mai de seamă au aţîţat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba.
12  Pilat a luat din nou cuvântul, şi le-a zis: „Dar ce voiţi să fac cu Acela, pe care-L numiţi Împăratul Iudeilor?”
13  Ei au strigat din nou: „Răstigneşte-L!”
14  „Dar ce rău a făcut?” le-a zis Pilat. Însă ei au început să strige şi mai tare: „Răstigneşte-L!”
15  Pilat a vrut să facă pe placul norodului, şi le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit.
16  Ostaşii au adus pe Isus în curte, adică în palat, şi au adunat toată ceata ostaşilor.
17  L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, şi I-au pus-o pe cap.
18  Apoi au început să-I ureze, şi să zică: „Plecăciune, Împăratul Iudeilor!”
19  Şi-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau.
20  După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au desbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui, şi L-au dus să-L răstignească.
21  Au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător, care se întorcea de la câmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf.
22  Şi au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tălmăcit, înseamnă: „Locul căpăţînii.”
23  I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat.
24  După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare.
25  Când L-au răstignit, era ceasul al treilea.
26  Deasupra Lui era scrisă vina Lui: „Împăratul Iudeilor.”
27  Împreună cu El au răstignit doi tîlhari, unul la dreapta şi altul la stânga Lui.
28  Astfel s-a împlinit Scriptura, care zice: „A fost pus în numărul celor fărădelege.”
29  Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap, şi ziceau: „Uă! Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile,
30  mântuieşte-Te pe Tine însuţi, şi pogoară-Te de pe cruce!”
31  Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii îşi băteau joc de El între ei, şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit, şi pe Sine însuşi nu Se poate mântui!
32  Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!” Cei răstigniţi împreună cu El, de asemenea, îşi băteau joc de El.
33  La ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste toată ţara, până la ceasul al nouălea.
34  Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lama sabactani” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
35  Unii din cei ce stăteau acolo, când L-au auzit, ziceau: „Iată, cheamă pe Ilie!”
36  Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie, şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L pogoare de pe cruce!”
37  Dar Isus a scos un strigăt tare, şi Şi-a dat duhul.
38  Perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două de sus până jos.
39  Sutaşul, care sta în faţa lui Isus, când a văzut că Şi-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
40  Acolo erau şi nişte femei, care priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,
41  cari, pe când era El în Galilea, mergeau după El şi-I slujeau; şi multe alte femei, care se suiseră împreună cu El în Ierusalim.
42  Când s-a înserat-fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului.
43  a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus.
44  Pilat s-a mirat că murise aşa de curând; a chemat pe sutaş, şi l-a întrebat dacă a murit de mult.
45  După ce s-a încredinţat de la sutaş că a murit, a dăruit lui Iosif trupul.
46  Şi Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfăşurat în pânza de in, şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormântului.
47  Maria Magdalina şi Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *