09 Februarie

Exod 24-25

Exod 24:1  Dumnezeu i-a zis lui Moise: „Suie-te la Domnul, tu şi Aaron, Nadab şi Abihu, şi şaptezeci de bătrâni ai lui Israel, şi să vă închinaţi de departe, aruncându-vă cu faţa la pământ.
2  Numai Moise să se apropie de Domnul; ceilalţi să nu se apropie şi poporul să nu se suie cu el.”
3  Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot ce a zis Domnul.”
4  Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
5  A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel să aducă Domnului arderi-de-tot şi să junghie tauri ca jertfe de mulţumire.
6  Moise a luat jumătate din sânge şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar.
7  A luat cartea legământului şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul.”
8  Moise a luat sângele şi a stropit poporul, zicând: „Iată sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte.”
9  Moise s-a suit împreună cu Aaron, Nadab şi Abihu, şi cu şaptezeci de bătrâni ai lui Israel.
10  Ei au văzut pe Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir străveziu, întocmai ca cerul în curăţia lui.
11  El nu Şi-a întins mâna împotriva aleşilor copiilor lui Israel. Ei au văzut pe Dumnezeu şi totuşi au mâncat şi au băut.
12  Domnul i-a zis lui Moise: „Suie-te la Mine pe munte şi rămâi acolo. Eu îţi voi da nişte table din piatră cu Legea şi poruncile pe care le-am scris pentru învăţarea lor.”
13  Moise s-a sculat împreună cu Iosua, care-i slujea; şi Moise s-a suit pe muntele lui Dumnezeu.
14  El a zis bătrânilor: „Aşteptaţi-ne aici până ne vom întoarce la voi. Iată, Aaron şi Hur vor rămâne cu voi; dacă va avea cineva vreo neînţelegere, să meargă la ei.”
15  Moise s-a suit pe munte şi norul a acoperit muntele.
16  Slava Domnului s-a aşezat pe muntele Sinai şi norul l-a acoperit timp de şase zile. În ziua a şaptea, Domnul a chemat pe Moise din mijlocul norului.
17  Înfăţişarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vârful muntelui, înaintea copiilor lui Israel.
18  Moise a intrat în mijlocul norului şi s-a suit pe munte. Moise a rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.

Exod 25:1  Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
2  „Vorbeşte copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă.
3  Iată ce veţi primi de la ei ca dar: aur, argint şi aramă;
4  materii vopsite în albastru, purpuriu, cârmiziu, pânză de in subţire şi păr de capră;
5  piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare; lemn de salcîm;
6  untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămâia mirositoare;
7  pietre de onix şi alte pietre pentru efod (umărar) şi pieptar.
8  Să-Mi facă un locaş Sfânt şi Eu voi locui în mijlocul lor.
9  Să faceţi cortul şi toate vasele lui după chipul pe care ţi-l voi arăta.”
10  Să facă un chivot din lemn de salcîm; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate, lăţimea de un cot şi jumătate şi înălţimea de un cot şi jumătate.
11  Să-l poleieşti cu aur curat, să-l poleieşti pe dinăuntru şi pe dinafară şi să-i faci un chenar din aur de jur împrejur.
12  Să torni pentru el patru verigi din aur şi să le pui la cele patru colţuri ale lui: două verigi deoparte şi două verigi de cealaltă parte.
13  Să faci nişte drugi din lemn de salcîm şi să-i poleieşti cu aur.
14  Să vâri drugii în verigile de pe laturile chivotului, ca să slujească la ducerea chivotului;
15  drugii vor rămâne în verigile chivotului şi nu vor fi scoşi din ele.
16  Să pui în chivot mărturia pe care ţi-o voi da.
17  Să faci un capac al ispăşirii din aur curat; lungimea lui să fie de doi coţi şi jumătate şi lăţimea lui de un cot şi jumătate.
18  Să faci doi heruvimi din aur – să-i faci din aur bătut – la cele două capete ale capacului ispăşirii;
19  să faci un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt; să faceţi heruvimii aceştia ieşind din capacul ispăşirii la cele două capete ale lui.
20  Heruvimii să fie cu aripile întinse pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispăşirii şi cu feţele întoarse una spre alta; heruvimii să aibă faţa întoarsă spre capacul ispăşirii.
21  Să pui capacul ispăşirii pe chivot şi în chivot să pui mărturia pe care ţi-o voi da.
22  Acolo Mă voi întâlni cu tine; şi de la înălţimea capacului ispăşirii, dintre cei doi heruvimi aşezaţi pe chivotul mărturiei, îţi voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel.
23  Să faci o masă din lemn de salcîm; lungimea ei să fie de doi coţi, lăţimea de un cot şi înălţimea de un cot şi jumătate.
24  S-o poleieşti cu aur curat şi să-i faci un chenar din aur de jur împrejur.
25  Să-i faci împrejur un pervaz de un lat de mână; peste el să pui un chenar din aur de jur împrejur.
26  Să faci pentru masă patru verigi din aur şi să pui verigile în cele patru colţuri, care vor fi la cele patru picioare ale ei.
27  Verigile să fie lângă pervaz şi în ele se vor vârî drugii ca să ducă masa.
28  Drugii să-i faci din lemn de salcîm şi să-i acoperi cu aur; şi ei vor sluji la ducerea mesei.
29  Să-i faci farfurii, căţui, potire şi ceşti, ca să slujească la jertfele de băutură: să le faci din aur curat.
30  Să pui pe masă pîinile pentru punerea înainte, ca să fie necurmat înaintea Mea.
31  Să faci un sfeşnic din aur curat: sfeşnicul acesta să fie făcut din aur bătut: piciorul, fusul, potiraşele, gămălioarele şi florile lui să fie dintr-o bucată.
32  Din laturile lui să iasă şase braţe; trei braţe ale sfeşnicului dintr-o parte şi trei braţe ale sfeşnicului din cealaltă parte.
33  Pe un braţ să fie trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor, şi pe celălalt braţ trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor; tot aşa să fie şi cele şase braţe care ies din sfeşnic.
34  Pe fusul sfeşnicului să fie patru potiraşe în chip de floare cu migdal, cu gămălioarele şi florile lor.
35  Să fie o gămălioară sub cele două braţe care ies din fusul sfeşnicului, o gămălioară sub două braţe şi o gămălioară sub alte două braţe; tot aşa să fie şi sub cele şase braţe, care ies din sfeşnic.
36  Gămălioarele şi braţele sfeşnicului să fie dintr-o singură bucată; totul să fie din aur bătut, din aur curat.
37  Să faci cele şapte candele, care vor fi puse deasupra, aşa încît să lumineze în faţă.
38  Mucările şi cenuşarele lui să fie din aur curat.
39  Se va întrebuinţa un talant din aur curat pentru facerea sfeşnicului cu toate uneltele lui.
40  Vezi să le faci după chipul, care ţi s-a arătat pe munte.

Psalmul 37:1-22

Psalmi 37:1  (Un psalm al lui David.) Nu te mânia pe cei răi, şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul;
2  căci Sunt cosiţi iute ca iarba, şi se vestejesc ca verdeaţa.
3  Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie.
4  Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.
5  Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,
6  El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază.
7  Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.
8  Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.
9  Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara.
10  Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.
11  Cei blînzi moştenesc ţara, şi au belşug de pace.
12  Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrîşneşte din dinţi împotriva lui.
13  Domnul rîde de cel rău, căci vede că-i vine şi lui ziua.
14  Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să junghie pe cei cu inima neprihănită.
15  Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărîmă arcurile.
16  Mai mult face puţinul celui neprihănit, decât belşugul multor răi.
17  Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijineşte pe cei neprihăniţi.
18  Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie.
19  Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.
20  Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului Sunt ca cele mai frumoase păşune: pier, pier ca fumul.
21  Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă.
22  Căci cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara, dar cei blestemaţi de El Sunt nimiciţi.

Marcu 16

Marcu 16:1  După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov, şi Salome, au cumpărat miresme, ca să se ducă să ungă trupul lui Isus.
2  În ziua dintâi a săptămânii, s-au dus la mormânt dis-de-dimineaţă, pe când răsărea soarele.
3  Femeile ziceau una către alta: „Cine ne va prăvăli piatra de la uşa mormântului?”
4  Şi când şi-au ridicat ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese prăvălită.
5  Au intrat în mormânt, au văzut pe un tinerel şezând la dreapta, îmbrăcat într-un veşmânt alb, şi s-au înspăimântat.
6  El le-a zis: „Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Isus din Nazaret, care a fost răstignit: a înviat, nu este aici; iată locul unde îl puseseră.
7  Dar duceţi-vă de spuneţi ucenicilor Lui, şi lui Petru, că merge înaintea voastră în Galilea: acolo Îl veţi vedea, cum v-a spus.”
8  Ele au ieşit afară din mormânt, şi au luat-o la fugă, pentru că erau cuprinse de cutremur şi de spaimă. Şi n-au spus nimănui nimic, căci se temeau.
9  (Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii, S-a arătat mai întâi Mariei Magdalinei, din care scosese şapte draci.
10  Ea s-a dus şi a dat de ştire celor ce fuseseră împreună cu El, care plângeau şi se tânguiau.
11  Când au auzit ei că este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut-o.
12  După aceea S-a arătat, într-alt chip, la doi dintre ei, pe drum, când se duceau la ţară.
13  Aceştia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut.
14  În sfârşit, S-a arătat celor unsprezece, când şedeau la masă; şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat.
15  Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.
16  Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osîndit.
17  Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi;
18  vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.”
19  Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu.
20  Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei, şi întărea Cuvântul prin semnele, care-l însoţeau. Amin.)


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *