23 Aprilie

Iosua 19-20

Iosua 19:1  A doua parte a căzut prin sorţi lui Simeon, seminţiei fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moştenirea lor era în mijlocul moştenirii fiilor lui Iuda.
2  Ei au avut în moştenirea lor: Beer-Şeba, Şeba, Molada,
3  Haţar-Şual, Bala, Aţem,
4  Eltolad, Betul, Horma,
5  Ţiclag, Bet-Marcabot, Haţar-Susa,
6  Bet-Lebaot, şi Şaruhen, treisprezece cetăţi şi satele lor;
7  Ain, Rimon, Eter, şi Aşan, patru cetăţi, şi satele lor;
8  şi toate satele din împrejurimile acestor cetăţi, până la Baalat-Beer, care este Ramatul de miazăzi, Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Simeon, după familiile lor.
9  Moştenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moştenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, şi de aceea fiii lui Simeon şi-au primit pe a lor în mijlocul moştenirii lor.
10  A treia parte a căzut prin sorţi fiilor lui Zabulon după familiile lor.
11  Hotarul moştenirii lor se întindea până la Sarid. La apus se suia spre Mareala, şi atingea Dabeşet, apoi pârâul care curge înaintea Iocneamului.
12  Din Sarid se întorcea spre răsărit, spre răsăritul soarelui, până la hotarul Chislot-Taborului, mergea înainte la Dabrat, şi suia la Iafia.
13  De acolo trecea la răsărit prin Ghita-Hefer, prin Ita-Caţin, mergea la Rimon, şi se întorcea până la Nea.
14  Se întorcea apoi înspre miazănoapte spre Hanaton, şi ieşea la valea Iiftah-El.
15  Coprindea Catat, Nahalal, Şimron, Iideala, Betleem: douăsprezece cetăţi, şi satele lor.
16  Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Zabulon, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.
17  A patra parte a căzut prin sorţi lui Isahar, fiilor lui Isahar, după familiile lor.
18  Hotarul lor trecea prin Izreel, Chesulot, Sunem,
19  Hafaraim, Şion, Anaharat,
20  Rabit, Chişion, Abeţ,
21  Remet, En-Ganim, En-Hada, şi Bet-Paţeţ;
22  atingea Taborul, Şahaţima, Bet-Şemeş, şi ieşea la Iordan: şasesprezece cetăţi, şi satele lor.
23  Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Isahar, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.
24  A cincea parte a căzut prin sorţi seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor.
25  Hotarul lor trecea prin Helcat, Hali, Beten, Acşaf,
26  Alamelec, Amead şi Mişeal; atingea, spre apus, Carmelul şi Şihor-Libnat;
27  apoi se întorcea înspre răsărit la Bet-Dagon, se atingea de Zabulon şi de valea Iiftah-El la miazănoapte de Bet-Emec şi Neiel, şi se întindea spre Cabul, la stânga,
28  şi spre Ebron, Rehob, Hamon şi Cana, până la Sidonul cel mare.
29  Se întorcea apoi spre Rama până la cetatea cea tare a Tirului, şi spre Hosa, şi ieşea la mare, prin ţinutul Aczib.
30  Cuprindea: Uma, Afec şi Rehob; douăzeci şi două de cetăţi, şi satele lor.
31  Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.
32  A şasea parte a căzut prin sorţi fiilor lui Neftali, după familiile lor.
33  Hotarul lor se întindea de la Helef, de la Alon, prin Ţaananim, Adami-Necheb şi Iabneel, până la Lacum, şi ieşea la Iordan.
34  Se întorcea spre apus la Aznot-Tabor, şi de acolo mergea înainte la Hucoc; se atingea de Zabulon, înspre miazăzi, de Aşer înspre apus, şi de Iuda; înspre răsărit era Iordanul.
35  Cetăţile tari erau: Ţidim, Ţer, Hamat, Racat, Chineret,
36  Adama, Rama, Haţor,
37  Chedeş, Edrei, En-Haţor,
38  Iireon, Migdal-El, Horem, Bet-Anat şi Bet-Şemeş: nouăsprezece cetăţi, şi satele lor.
39  Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Neftali, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.
40  A şaptea parte a căzut prin sorţi seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor.
41  Hotarul moştenirii lor era Ţorea, Eştaol, Ir-Şemeş,
42  Şaalabin, Aialon, Iitla,
43  Elon, Timnata, Ecron,
44  Elteche, Ghibeton, Baalat,
45  Iehud, Bene-Berac, Gat-Rimon,
46  Me-Iarcon şi Racon, cu hotarul care este faţă în faţă cu Iafo.
47  Ţinutul fiilor lui Dan se întindea şi în afară de acestea. Fiii lui Dan s-au suit şi s-au luptat împotriva lui Leşem; au pus mâna pe el şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei; au pus stăpânire pe el, s-au aşezat în el şi l-au numit Dan, după numele tatălui lor Dan.
48  Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.
49  După ce au isprăvit de împărţit ţara, după hotarele ei, copiii lui Israel au dat lui Iosua, fiul lui Nun, o moştenire în mijlocul lor.
50  După porunca Domnului, i-au dat cetatea pe care o cerea el: Timnat-Serah, în muntele lui Efraim. El a zidit cetatea din nou, şi şi-a aşezat locuinţa acolo.
51  Acestea Sunt moştenirile pe care le-au împărţit preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, şi căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel, prin sorţi înaintea Domnului, la Silo, la uşa cortului întâlnirii. Astfel au isprăvit ei împărţirea ţării.

Iosua 20:1  Domnul a vorbit lui Iosua şi a zis:
2  „Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: Hotărâţi-vă cum v-am poruncit prin Moise, cetăţi de scăpare,
3  unde să poată fugi ucigaşul care va omorî pe cineva fără voie, fără să aibă vreun gând să-l omoare; ele să vă fie un loc de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui.
4  Ucigaşul să fugă într-una din aceste cetăţi, să se oprească la intrarea porţii cetăţii, şi să spună întâmplarea lui bătrânilor cetăţii aceleia; ei să-l primească la ei în cetate, şi să-i dea o locuinţă, ca să locuiască împreună cu ei.
5  Dacă răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaş în mâinile lui; căci fără să vrea a omorât pe aproapele lui, şi fără să-i fi fost vrăjmaş mai înainte.
6  El să rămână în cetatea aceasta până se va înfăţişa înaintea adunării ca să fie judecat, până la moartea marelui preot care va fi atunci în slujbă. Atunci, ucigaşul să se întoarcă şi să intre iarăşi în cetatea şi în casa lui, în cetatea de unde fugise”.
7  Ei au pus deoparte Chedeşul, în Galileia, în muntele lui Neftali; Sihemul în muntele lui Efraim; şi Chiriat-Arba sau Hebronul, în muntele lui Iuda.
8  Şi de cealaltă parte a Iordanului, la răsăritul Ierihonului, a ales Beţerul, în pustie, în câmpie, în seminţia lui Ruben; Ramot în Galaad, în seminţia lui Gad; şi Golan, în Basan, în seminţia lui Manase.
9  Acestea au fost cetăţile Hotărâte pentru toţi copiii lui Israel şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor, pentru ca cel ce va ucide pe cineva fără voie să poată fugi în ele, şi să nu moară ucis de mâna răzbunătorului sângelui, înainte de a se înfăţişa înaintea adunării.

Psalmul 105:1-25

Psalmi 105:1  Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui! Faceţi cunoscut printre popoare isprăvile Lui!
2  Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui!
3  Făliţi-vă cu Numele Lui cel Sfânt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
4  Alergaţi la Domnul şi la sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui!
5  Aduceţi-vă aminte de semnele minunate pe care le-a făcut, de minunile şi de judecăţile rostite de gura Lui,
6  sămânţă a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleşii Săi!
7  Domnul este Dumnezeul nostru: Judecăţile Lui se aduc la îndeplinire pe tot pământul.
8  El Îşi aduce aminte totdeauna de legământul Lui, de făgăduinţele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om,
9  de legământul pe care l-a încheiat cu Avraam, şi de jurământul pe care l-a făcut lui Issac;
10  El l-a făcut lege pentru Iacov, legământ veşnic pentru Israel,
11  zicând: „Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire, care v-a căzut la sorţ.”
12  Pe atunci ei erau puţini la număr, foarte puţini la număr, şi străini în ţară;
13  mergeau de la un neam la altul, şi de la o împărăţie la un alt popor;
14  dar n-a dat voie nimănui să-i asuprească, şi a pedepsit împăraţi din pricina lor.
15  „Nu vă atingeţi de unşii Mei, a zis El-şi nu faceţi rău proorocilor Mei!”
16  A chemat foametea asupra ţării, şi a tăiat orice mijloc de trai.
17  Le-a trimis înainte pe un om; Iosif a fost vândut ca rob.
18  I-au strâns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare,
19  până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el, şi până când l-a încercat Cuvântul Domnului.
20  Atunci împăratul a trimis să-i scoată lanţurile, şi stăpânitorul popoarelor l-a izbăvit.
21  L-a pus domn peste casa lui, şi dregătorul tuturor averilor lui,
22  ca să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrânii lui înţelepciunea.
23  Atunci Israel a venit în Egipt, şi Iacov a locuit în ţara lui Ham.
24  Domnul a înmulţit pe poporul Său foarte mult, şi l-a făcut mai puternic decât potrivnicii lui.
25  Acestora le-a schimbat inima, până acolo că au urât pe poporul Lui, şi s-au purtat mişeleşte cu robii Săi.

Romani 2

Romani 2:1  Aşa dar, omule, oricine ai fi tu, care, judeci pe altul, nu te poţi desvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te osîndeşti singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.
2  Ştim, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvârşesc astfel de lucruri, este potrivită cu adevărul.
3  Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
4  Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?
5  Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,
6  care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
7  Şi anume, va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea;
8  şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de gîlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.
9  Necaz şi strîmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste Iudeu, apoi peste Grec.
10  Slavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele: întâi peste Iudeu, apoi peste Grec.
11  Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.
12  Toţi cei ce au păcătuit fără lege, vor pieri fără lege; şi toţi cei ce au păcătuit având lege, vor fi judecaţi după lege.
13  Pentru că nu cei ce aud Legea, Sunt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea aceasta, vor fi socotiţi neprihăniţi.
14  Când Neamurile, cu toate că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi Sunt singuri lege;
15  şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc sau se desvinovăţesc între ele.
16  Şi faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.
17  Tu, care te numeşti Iudeu, care te reazimi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tău,
18  care cunoşti voia Lui, care ştii să faci deosebire între lucruri, pentru că eşti învăţat de Lege;
19  tu, care te măguleşti că eşti călăuza orbilor, lumina celor ce Sunt în întuneric,
20  povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentru că în Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului; –
21  tu deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care propovăduieşti: „Să nu furi” furi?
22  Tu care zici: „Să nu preacurveşti” preacurveşti? Tu, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele?
23  Tu, care te făleşti cu Legea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi?
24  Căci „din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între Neamuri” după cum este scris.
25  Tăierea împrejur, negreşit, este de folos, dacă împlineşti Legea; dar dacă tu calci Legea, tăierea ta împrejur ajunge netăiere împrejur.
26  Dacă deci, cel netăiat împrejur păzeşte poruncile Legii, netăierea lui împrejur nu i se va socoti ea ca o tăiere împrejur?
27  Cel netăiat împrejur din naştere, care împlineşte Legea, nu te va osîndi el pe tine, care o calci, cu toate că ai slova Legii şi tăierea împrejur?
28  Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne.
29  Ci Iudeu este acela care este Iudeu înăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *