01 Mai

Judecători 9

Judecători 9:1  Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem la fraţii mamei lui, şi iată cum le-a vorbit atât lor cât şi la toată familia casei tatălui mamei sale:
2  „Spuneţi, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: „Este mai bine pentru voi ca şaptezeci de oameni, toţi fii ai lui Ierubaal, să stăpânească peste voi sau un singur om să stăpânească peste voi?” Şi aduceţi-vă aminte că eu Sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră.”
3  Fraţii mamei lui au spus toate cuvintele acestea pentru el în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, şi inima lor s-a plecat spre Abimelec; căci îşi ziceau: „El este frate cu noi.”
4  I-au dat şaptezeci de sicli din argint pe care i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe nişte oameni fără căpătîi şi neastâmpăraţi, care au mers după el.
5  A venit în casa tatălui său la Ofra, şi a ucis pe fraţii săi, fiii lui Ierubaal, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi peatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese.
6  Toţi locuitorii din Sihem şi toată casa lui Milo s-au strâns la olaltă, şi au venit de au făcut împărat pe Abimelec, lângă stejarul sădit în Sihem.
7  Iotam a aflat despre lucrul acesta. S-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim, şi iată ce le-a strigat el cu glas tare: „Ascultaţi-mă, locuitorii Sihemului, şi Dumnezeu să vă asculte!
8  Copacii au plecat să ungă un împărat şi să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: „Împărăţeşte peste noi!”
9  Dar măslinul le-a răspuns: „Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu şi a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?”
10  Şi copacii au zis smochinului: „Vino, tu, de împărăţeşte peste noi!”
11  Dar smochinul le-a răspuns: „Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?”
12  Şi copacii au zis viţei: „Vino, tu, şi domneşte peste noi.”
13  Dar viţa le-a răspuns: „Să-mi părăsesc eu vinul, care înveseleşte pe Dumnezeu şi pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?”
14  Atunci toţi copacii au zis spinului: „Vino, tu, şi împărăţeşte peste noi.”
15  Şi spinul a răspuns copacilor: „Dacă într-adevăr vreţi să mă ungeţi ca împărat al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea; altfel, să iasă un foc din spin, şi să mistuie cedrii Libanului.”
16  Acum, oare cu adevărat şi cu toată curăţia aţi lucrat voi, făcând împărat pe Abimelec? Aţi arătat voi bunăvoinţă faţă de Ierubaal şi de casa lui? V-aţi purtat voi oare cu el potrivit cu slujba pe care v-a făcut-o? –
17  Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi; şi-a pus viaţa în primejdie, şi v-a izbăvit din mâna lui Madian;
18  şi voi v-aţi ridicat împotriva casei tatălui meu, i-aţi ucis fiii, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră, şi aţi făcut împărat peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru.
19  Dacă într-adevăr şi cu toată curăţia v-aţi purtat voi astăzi faţă de Ierubaal şi casa lui, bine! Abimelec să fie bucuria voastră, şi voi să fiţi bucuria lui!
20  Dacă nu, să iasă un foc din Abimelec, şi să mistuie pe locuitorii din Sihem şi casa lui Milo; şi un foc să iasă din locuitorii Sihemului şi din casa lui Milo, şi să mistuie pe Abimelec!”
21  Iotam s-a dat înlături, şi a luat-o la fugă; s-a dus la Beer unde a locuit departe de fratele său Abimelec.
22  Abimelec stăpânise trei ani peste Israel.
23  Atunci Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec şi locuitorii Sihemului şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi lui Abimelec,
24  pentru ca şi cruzimea săvârşită cu cei şaptezeci de fii ai lui Ierubaal să-şi ia pedeapsa, şi sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care-i ucisese, şi asupra locuitorilor Sihemului, care-l ajutaseră să ucidă pe fraţii săi.
25  Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munţilor, nişte oameni, care jefuiau pe toţi cei ce treceau pe lângă ei, pe drum. Şi lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelec.
26  Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu fraţii săi, şi au trecut la Sihem. Locuitorii Sihemului au avut încredere în el!
27  Au ieşit la câmp, le-au cules viile, le-au călcat strugurii, şi au început să se veselească; au intrat în casa dumnezeului lor, au mâncat şi au băut, şi au blestemat pe Abimelec.
28  Şi Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelec, şi cine este Sihem, ca să slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal, şi nu este Zebul, îngrijitorul lui? Slujiţi bărbaţilor lui Hamor, tatăl lui Sihem; de ce să slujim lui Abimelec?
29  Oh! dacă aş fi eu stăpânul acestui popor, aş răsturna pe Abimelec”. Şi despre Abimelec zicea: „Strânge-ţi oştirea şi ieşi”!
30  Zebul, cârmuitorul cetăţii, a auzit ce zicea Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie.
31  A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelec, ca să-i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, şi fraţii lui, au venit la Sihem, şi au răsculat cetatea împotriva ta.
32  Acum, pleacă noaptea, tu şi poporul care este cu tine, şi stai la pândă în câmp.
33  Dimineaţa, la răsăritul soarelui, să te arunci cu năvală asupra cetăţii. Şi când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să-i faci ce-ţi vor îngădui puterile.
34  Abimelec şi tot poporul care era cu el au plecat noaptea, şi s-au pus la pândă lângă Sihem, împărţiţi în patru cete.
35  Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit, şi a stat la intrarea porţii cetăţii. Abimelec şi tot poporul care era cu el s-au sculat atunci de la pândă.
36  Gaal a zărit poporul şi i-a zis lui Zebul: „Iată un popor care se pogoară din vârful munţilor.” Zebul i-a răspuns: „Este umbra munţilor pe care-i iei drept oameni.”
37  Gaal, luînd iarăşi cuvântul, a zis: „Este chiar un popor care se pogoară de pe înălţimile ţării, şi o ceată vine pe drumul Stejarului Ghicitorilor.”
38  Zebul i-a răspuns: „Unde îţi este acum gura, cu care ziceai: „Cine este Abimelec, ca să-i slujim? Nu este oare acesta poporul pe care-l dispreţuiai tu? Mergi acum, şi luptă-te cu el!”
39  Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor Sihemului, şi s-a luptat cu Abimelec.
40  Urmărit de Abimelec, a luat-o la fugă dinaintea lui, şi mulţi oameni au căzut morţi până la intrarea porţii.
41  Abimelec s-a oprit la Aruma. Şi Zebul a izgonit pe Gaal şi pe fraţii lui, care n-au putut să rămână la Sihem.
42  A douazi, poporul, a ieşit la câmp. Abimelec, căruia i s-a dat de ştire,
43  şi-a luat ceata, a împărţit-o în trei părţi, şi s-a pus la pândă în câmp. Văzând că poporul ieşea din cetate, s-a sculat împotriva lor, şi i-a bătut.
44  Abimelec şi cetele care erau cu el au pornit înainte şi s-au aşezat la intrarea porţii cetăţii: două din aceste cete s-au aruncat asupra tuturor celor ce erau în câmp, şi i-au bătut.
45  Abimelec a bătut cetatea toată ziua; a luat-o, şi a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărîmat cetatea până în temelie, şi a presărat sare peste ea.
46  La auzul acestui lucru, toţi locuitorii turnului Sihemului s-au dus în cetăţuia casei dumnezeului Berit.
47  S-a dat de ştire lui Abimelec că toţi locuitorii turnului Sihemnului s-au strâns acolo.
48  Atunci Abimelec s-a suit pe muntele Ţalmon, el şi tot poporul care era cu el. A luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat-o şi a pus-o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Aţi văzut ce am făcut? Grăbiţi-vă şi faceţi şi voi ca mine.”
49  Şi au tăiat fiecare câte o ramură, şi au mers după Abimelec; au aşezat ramurile lângă cetăţuie, şi i-au dat foc ei şi celor ce se aflau în ea. Aşa au pierit toţi oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbaţi şi femei.
50  Abimelec a pornit împotriva Tebeţului. A împresurat Tebeţul, şi l-a luat.
51  În mijlocul cetăţii era un turn tare, unde au fugit toţi locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei; au încuiat uşile după ei, şi s-au suit pe acoperişul turnului.
52  Abimelec a ajuns până la turn; l-a bătut, şi s-a apropiat de uşa turnului ca să-i pună foc.
53  Atunci o femeie a aruncat o piatră de rîşniţă pe capul lui Abimelec, şi i-a sfărîmat ţeasta capului.
54  Îndată el a chemat pe tânărul care-i purta armele, şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia, şi omoară-mă, ca să nu se zică de mine: „L-a omorât o femeie.” Tânărul l-a străpuns cu sabia, şi a murit.
55  Când au văzut bărbaţii lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare acasă.
56  Astfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui Abimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, ucizând pe cei şaptezeci de fraţi ai lui;
57  şi Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel s-a împlinit faţă de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.

Psalmul 110

Psalmi 110:1  (Un psalm al lui David.) Domnul a zis Domnului meu: „Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.” –
2  Domnul va întinde din Sion toiagul de cârmuire al puterii Tale, zicând: „Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor Tăi!”
3  Poporul Tău este plin de înflăcărare, când Îţi aduni oştirea; cu podoabe sfinte, ca din sînul zorilor, vine tineretul Tău la Tine, ca roua.
4  Domnul a jurat, şi nu-I va părea rău: „Tu eşti preot în veac, în felul lui Melhisedec.” –
5  Domnul, de la dreapta Ta, zdrobeşte pe împăraţi în ziua mâniei Lui.
6  El face dreptate printre neamuri: totul este plin de trupuri moarte; El zdrobeşte capete pe toată întinderea ţării.
7  El bea din pârâu în timpul mersului: de aceea Îşi înalţă capul.

Romani 16

Romani 16:1  Vă dau în grijă pe Fivi, sora noastră, care este diaconiţă (Sau: slujitoare.) a Bisericii din Chencrea;
2  s-o primiţi în Domnul, într-un chip vrednic de sfinţi, şi s-o ajutaţi în orice ar avea trebuinţă de voi; căci şi ea s-a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie.
3  Spuneţi sănătate Priscilei şi lui Acuila, tovarăşii mei de lucru în Hristos Isus,
4  care şi-au pus capul în joc, ca să-mi scape viaţa. Le mulţămesc nu numai eu, dar şi toate Bisericile ieşite dintre Neamuri.
5  Spuneţi sănătate şi Bisericii care se adună în casa lor. Spuneţi sănătate lui Epenet, prea iubitul meu, care a fost cel dintâi rod al Asiei pentru Hristos.
6  Spuneţi sănătate Mariei, care s-a ostenit mult pentru voi.
7  Spuneţi sănătate lui Andronic şi lui Iunia, rudele mele şi tovarăşii mei de temniţă, care Sunt cu vază între apostoli. Ei au venit la Hristos mai înainte de mine chiar.
8  Spuneţi sănătate lui Ampliat, prea iubitul meu în Domnul.
9  Spuneţi sănătate lui Urban, tovarăşul nostru de lucru în Hristos, şi lui Stache, prea iubitul meu.
10  Spuneţi sănătate lui Apele, încercatul slujitor al lui Hristos. Spuneţi sănătate celor din casa lui Aristobul.
11  Spuneţi sănătate lui Ierodion, ruda mea. Spuneţi sănătate celor din casa lui Narcis, care Sunt ai Domnului.
12  Spuneţi sănătate Trifenei şi Trifosei, care se ostenesc pentru Domnul. Spuneţi sănătate Persidei prea iubite, care s-a ostenit mult pentru Domnul.
13  Spuneţi sănătate lui Ruf, cel ales în Domnul, şi mamei lui, care s-a arătat şi mama mea.
14  Spuneţi sănătate lui Asincrit, lui Flegon, lui Hermes, lui Patroba, lui Herma, şi fraţilor care Sunt împreună cu ei.
15  Spuneţi sănătate lui Filolog şi Iuliei, lui Nereu şi surorii lui, lui Olimpa, şi tuturor sfinţilor care Sunt împreună cu ei.
16  Spuneţi-vă sănătate unii altora cu o sărutare Sfântă. Toate Bisericile lui Hristos vă trimit Sănătate.
17  Vă îndemn, fraţilor, să vă feriţi de cei ce fac desbinări şi tulburare împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei.
18  Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pântecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători.
19  Cât despre voi, ascultarea voastră este cunoscută de toţi. Mă bucur, deci, de voi, şi doresc să fiţi înţelepţi în ce priveşte binele, şi proşti în ce priveşte răul.
20  Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin.
21  Timotei, tovarăşul meu de lucru, vă trimite sănătate; tot aşa şi Luciu, Iason şi Sosipater, rudele mele.
22  Vă trimit sănătate în Domnul eu, Terţiu, care am scris epistola aceasta.
23  Gaiu, gazda mea şi a întregii Biserici, vă trimite sănătate. Erast, vistiernicul cetăţii, vă trimite sănătate; tot aşa şi fratele Cuart.
24  Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.
25  Iar Aceluia care poate să vă întărească, după Evanghelia mea şi propovăduirea lui Isus Hristos, potrivit cu descoperirea tainei, care a fost ţinută ascunsă timp de veacuri,
26  dar a fost arătată acum prin scrierile proorocilor, şi, prin porunca Dumnezeului celui veşnic, a fost adusă la cunoştinţa tuturor Neamurilor, ca să asculte de credinţă,
27  a lui Dumnezeu, care singur este înţelept, să fie slava, prin Isus Hristos, în vecii vecilor! Amin.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *