12 Mai

1 Samuel 9-10

1 Samuel 9:1  Era un om din Beniamin, numit Chis, fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui Beniamit, un om tare şi voinic.
2  El avea un fiu cu numele Saul, tânăr şi frumos, mai frumos decât oricare din copiii lui Israel. Şi-i întrecea pe toţi în înălţime de la umăr în sus.
3  Măgăriţele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit; şi Chis a zis fiului său Saul: „Ia cu tine o slugă, scoală-te şi du-te de caută măgăriţele.”
4  Saul a trecut prin muntele lui Efraim, şi a străbătut ţara Şalişa, fără să le găsească; au trecut prin ţara Şaalim, şi nu erau acolo; au străbătut ţara lui Beniamin, şi nu le-au găsit.
5  Ajunseseră în ţara Ţuf, când Saul a zis slugii care îl însoţea: „Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsînd măgăriţele, să fie îngrijorat de noi.”
6  Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el, nu se poate să nu se întâmple. Haide la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm.”
7  Saul a zis slugii sale: „Dar dacă mergem acolo, ce să aducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem merinde în saci şi n-avem nici un dar de adus omului lui Dumnezeu. Ce avem?”
8  Sluga a luat din nou cuvântul şi i-a zis lui Saul: „Uite eu am la mine un sfert de siclu din argint; îl voi da omului lui Dumnezeu, şi ne va arăta drumul.” –
9  Odinioară în Israel, când se ducea cineva să întrebe pe Dumnezeu, zicea: „Haide, să mergem la văzător!” Căci acela care se numeşte azi prooroc, se numea odinioară văzător.
10  Saul a zis slugii: „Ai dreptate; haidem să mergem!” Şi s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu.
11  Pe când se suiau ei spre cetate, au întâlnit nişte fete care ieşiseră să scoată apă; şi le-au zis: „Aici este văzătorul?”
12  Ele le-au răspuns: „Da, iacă-l înaintea ta; dar du-te repede, astăzi a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă pe înălţime.
13  Când veţi intra în cetate, îl veţi găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănânce; căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea, mănâncă şi cei poftiţi. Suiţi-vă, deci, căci acum îl veţi găsi.”
14  Şi s-au suit în cetate. Tocmai când intrau pe poarta cetăţii, au fost întâlniţi de Samuel, care ieşea să se suie pe înălţime.
15  Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, Domnul înştiinţase pe Samuel, şi-i zisese:
16  „Mâine, la ceasul acesta, îţi voi trimite un om din ţara lui Beniamin, şi să-l ungi drept căpetenie a poporului Meu Israel. El va scăpa poporul Meu din mâna Filistenilor; căci am căutat cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine.”
17  Când a zărit Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: „Iată omul, despre care ţi-am vorbit; el va domni peste poporul Meu.”
18  Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porţii şi a zis: „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului.”
19  Samuel a răspuns lui Saul: „Eu Sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălţime, şi veţi mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci, şi-ţi voi spune tot ce se petrece în inima ta.
20  Nu te nelinişti de măgăriţele pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Şi pentru cine este păstrat tot ce este mai de preţ în Israel? Oare nu pentru tine şi pentru toată casa tatălui tău?”
21  Saul a răspuns: „Oare nu Sunt eu Beniamit, din una din cele mai mici seminţii ale lui Israel? Şi familia… mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminţia lui Beniamin? Pentru ce, deci, îmi vorbeşti astfel?”
22  Samuel a luat pe Saul şi pe sluga lui, i-a vârît în odaia de mâncare, le-a dat locul cel dintâi între cei poftiţi, care erau aproape treizeci de inşi.
23  Samuel a zis bucătarului: „Adu porţia pe care ţi-am dat-o, când ţi-am zis: „Pune-o deoparte.”
24  Bucătarul a dat spata şi ce era pe ea, şi a pus-o înaintea lui Saul. Şi Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte, şi mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul.” Astfel Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea.
25  S-au pogorât apoi de pe înălţime în cetate, şi Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperişul casei.
26  Apoi s-au sculat dis-de-dimineaţă; şi în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiş şi a zis: „Scoală-te, şi te voi însoţi”. Saul s-a sculat, şi au ieşit amândoi, el şi Samuel.
27  Când s-au pogorât la marginea cetăţii, Samuel i-a zis lui Saul: „Spune slugii tale să treacă înaintea noastră”. Şi sluga a trecut înainte. „Opreşte-te acum” a zis iarăşi Samuel „şi-ţi voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu”.

1 Samuel 10:1  Samuel a luat sticluţa cu untdelemn, şi a turnat-o pe capul lui Saul. Apoi l-a sărutat şi a zis: „Nu te-a uns Domnul… ca să fii căpetenia moştenirii…… Lui?
2  Astăzi, după ce mă vei părăsi, vei găsi doi oameni la mormântul Rahelei, în hotarul lui Beniamin la Ţelţah. Ei îţi vor zice: „Măgăriţele pe care te-ai dus să le cauţi s-au găsit; şi iată că tatăl tău nu se mai gândeşte la măgăriţe, ci este îngrijorat de voi, şi zice: „Ce să fac pentru fiul meu?”
3  De acolo vei merge mai departe, şi vei ajunge la stejarul din Tabor, unde vei fi întâmpinat de trei oameni suindu-se la Dumnezeu, în Betel, şi ducând unul trei iezi, altul trei turte de pâine, iar altul un burduf cu vin.
4  Ei te vor întreba de sănătate, şi-ţi vor da două pîini pe care le vei lua din mâna lor.
5  După aceea vei ajunge la Ghibea Elohim, unde se află garnizoana Filistenilor. Când vei intra în cetate, vei întâlni o ceată de prooroci pogorându-se… de pe înălţimea pentru jertfă, cu lăute, tâmpene, fluere şi cobze înainte, şi…… proorocind.
6  Duhul Domnului va veni peste tine, vei prooroci cu ei, şi vei fi prefăcut într-alt om.
7  Când ţi se vor împlini semnele acestea, fă ce vei găsi de făcut, căci Dumnezeu este cu tine.
8  Apoi să te pogori înaintea mea la Ghilgal; şi eu mă voi pogorâ la tine, ca să aduc arderi de tot şi jertfe de mulţumire. Să mă aştepţi şapte zile acolo, până voi ajunge eu la tine şi-ţi voi spune ce ai să faci.”
9  De îndată ce Saul a întors spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i-a dat o altă inimă, şi toate semnele acestea s-au împlinit în aceeaşi zi.
10  Când au ajuns la Ghibea, iată că i-a ieşit înainte o ceată de prooroci. Duhul… lui Dumnezeu a venit peste el, şi el a proorocit în mijlocul lor.
11  Toţi cei ce-l cunoscuseră mai înainte, au văzut că proorocea împreună cu proorocii, şi îşi ziceau unul altuia în popor: „Ce s-a întâmplat cu fiul lui Chis? Oare şi Saul este între prooroci?”
12  Cineva din Ghibea a răspuns: „Şi cine este tatăl lor?” Deacolo zicala: „Oare şi Saul este între prooroci?” –
13  Când a sfârşit de proorocit, s-a dus pe înălţime.
14  Unchiul lui Saul i-a zis lui Saul şi slugii lui: „Unde v-aţi dus?” Saul a răspuns: „Să căutăm măgăriţele; dar când am văzut că nu le găsim, ne-am dus la Samuel.”
15  Unchiul lui Saul a zis din nou: „Istoriseşte-mi, deci, ce v-a spus Samuel.”
16  Şi Saul a răspuns unchiului său: „Ne-a spus că măgăriţele s-au găsit.” Şi nu i-a spus nimic despre împărăţia despre care vorbise Samuel.
17  Samuel a chemat poporul înaintea Domnului la Miţpa,
18  şi a zis copiilor lui Israel: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Eu am scos din Egipt pe Israel, şi v-am izbăvit din mâna Egiptenilor şi din mâna tuturor împărăţiilor care vă apăsau.
19  Şi astăzi, voi lepădaţi pe Dumnezeul vsotru, care v-a izbăvit din toate relele şi din toate suferinţele voastre, şi-I ziceţi: „Pune un împărat peste noi!” Înfăţişaţi-vă acum înaintea Domnului, după seminţiile voastre şi după miile voastre.”
20  Samuel a apropiat toate seminţiile lui Israel, şi a ieşit la sorţi seminţia lui Beniamin.
21  A apropiat seminţia lui Beniamin pe familii, şi a ieşit la sorţ familia lui Matri. Apoi a ieşit la sorţ Saul, fiul lui Chis. L-au căutat, dar nu l-au găsit.
22  Au întrebat din nou pe Domnul: „A venit oare omul acesta aici?” Şi Domnul a zis: „Iată că este ascuns între vase.”
23  Au alergat şi l-au scos de acolo, şi el s-a înfăţişat în mijlocul poporului. Îi întrecea pe toţi în înălţime, de la umăr în sus.
24  Samuel a zis întregului popor: „Vedeţi pe cel pe care l-a ales Domnul? Nu este nimeni în tot poporul care să fie ca el”. Şi tot poporul a strigat: „Trăiască împăratul”!”
25  Samuel a făcut cunoscut poporului dreptul împărăţiei, şi l-a scris într-o carte pe care a pus-o înaintea Domnului. Apoi a dat drumul întregului popor, trimeţînd pe fiecare acasă.
26  Şi Saul s-a dus acasă în Ghibea, însoţit de o parte din ostaşi a căror inimă o mişcase Dumnezeu.
27  S-au găsit însă şi oameni răi, care ziceau: „Ce ne poate ajuta acesta?” Şi l-au dispreţuit, şi nu… i-au adus nici un dar. Dar Saul s-a făcut că nu-i aude.

Psalmul 119:17-24

Psalmi 119:17  Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău!
18  Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19  Sunt un străin pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20  Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.
21  Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, care se rătăcesc de la poruncile Tale.
22  Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.
23  Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adânc la orânduirile Tale.
24  Învăţăturile Tale Sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.

2 Corinteni 1-2

2 Corinteni 1:1  Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, şi către toţi sfinţii, care Sunt în toată Ahaia:
2  Har şi pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos!
3  Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângîieri,
4  care ne mângîie în toate necazurile noastre, pentruca, prin mângîierea cu care noi înşine Suntem mângîiaţi de Dumnezeu, să putem mângîia pe cei ce se află în vreun necaz!
5  Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângîiere.
6  Aşa că, dacă Suntem în necaz, Suntem pentru mângîierea şi mântuirea voastră; dacă Suntem mângîiaţi, Suntem pentru mângîierea voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi aceleaşi suferinţe ca şi noi.
7  Şi nădejdea noastră pentru voi, este neclintită, pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângîiere.
8  În adevăr, fraţilor, nu voim să vă lăsăm în necunoştinţă despre necazul care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsaţi peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă.
9  Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim; ca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care înviază morţii.
10  El ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte, şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă.
11  Voi înşivă ne veţi ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulţi un prilej de mulţumiri lui Dumnezeu pentru noi.
12  Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, şi mai ales faţă de voi, cu o sfinţenie şi curăţie de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.
13  Nu vă scriem altceva decât ce citiţi şi cunoaşteţi. Şi trag nădejde că până la sfârşit veţi cunoaşte,
14  cum aţi şi cunoscut în parte, că noi Suntem lauda voastră, după cum şi voi veţi fi lauda noastră în ziua Domnului Isus.
15  În această încredinţare, voiam să vin mai înainte la voi, ca să aveţi un al doilea har.
16  Voiam să trec pe la voi ca să mă duc în Macedonia; apoi din Macedonia să mă întorc la voi, şi să fiu petrecut de voi în Iudea.
17  În luarea Hotărârii acesteia, am lucrat eu în chip uşuratic? Sau Hotărârile mele Sunt nişte Hotărâri pe care le iau în felul lumii, ca să fie în mine „Da, da” şi „Nu, nu”?
18  Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi „Da” şi „Nu”.
19  Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit de noi în mijlocul vostru, prin mine, prin Silvan, şi prin Timotei, n-a fost „da” şi „nu” ci în El nu este decât „da”.
20  În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricîte ar fi ele, toate în El Sunt „da”; de aceea şi „Amin” pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu.
21  Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi, în Hristos, şi care ne-a uns, este Dumnezeu.
22  El ne-a şi pecetluit, şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului.
23  Iau pe Dumnezeu martor faţă de sufletul meu, că n-am mai venit până acum la Corint tocmai ca să vă cruţ.
24  Nu doar că am avea stăpânire peste credinţa voastră; dar vrem să lucrăm şi noi împreună la bucuria voastră; căci staţi tari în credinţă.

2 Corinteni 2:1  Am Hotărât, deci, în mine, să nu mă întorc la voi cu întristare.
2  Căci, dacă vă întristez, de la cine să mă aştept la bucurie, dacă nu de la cel întristat de mine?
3  Şi v-am scris cum v-am scris, ca, la venirea mea, să n-am întristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie; şi Sunt încredinţat, cu privire la voi toţi, că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor.
4  V-am scris cu multă mâhnire, şi strângere de inimă, cu ochii scăldaţi în lacrămi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să vedeţi dragostea nespus de mare pe care o am faţă de voi.
5  Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m-a întristat numai pe mine, ci pe voi toţi; cel puţin în parte, ca să nu spun prea mult.
6  Este destul pentru omul acesta pedeapsa, care i-a fost dată de cei mai mulţi;
7  aşa că acum, este mai bine să-l iertaţi, şi să-l mângîiaţi, ca să nu fie doborît de prea multă mâhnire.
8  De aceea, vă rog, să vă arătaţi iarăşi dragostea faţă de el;
9  căci v-am scris şi cu gândul ca să vă pun la încercare şi să văd dacă Sunteţi ascultători în totul.
10  Dar pe cine iertaţi voi, îl iert şi eu. În adevăr, ce am iertat eu, dacă am iertat ceva-am iertat pentru voi, în faţa lui Hristos,
11  ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un câştig de la noi; căci nu Suntem în neştiinţă despre planurile lui.
12  Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, cu toate că mi se deschisese acolo o uşă în Domnul,
13  n-am avut linişte în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea, mi-am luat ziua bună de la fraţi, şi am plecat în Macedonia.
14  Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos, şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui.
15  În adevăr, noi Suntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce Sunt pe calea mântuirii şi printre cei ce Sunt pe calea pierzării:
16  pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă. Şi cine este deajuns pentru aceste lucruri?
17  Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *