26 Mai

2 Samuel 7-9

2 Samuel 7:1  Când a locuit împăratul în casa lui, şi când i-a dat odihnă Domnul, după ce l-a izbăvit de toţi vrăjmaşii care-l înconjurau,
2  a zis proorocului Natan: „Iată! Eu locuiesc într-o casă de cedru, şi chivotul lui Dumnezeu locuieşte într-un… cort.”
3  Natan a răspuns împăratului: „Du-te şi fă tot ce ai în inimă, căci Domnul este cu tine.”
4  În noaptea următoare, cuvântul Domnului a vorbit lui Natan:
5  „Du-te şi spune robului meu David: „Aşa vorbeşte Domnul: „Oare tu Îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea?
6  Dar Eu n-am locuit într-o casă, din ziua când am scos pe copiii lui Israel din Egipt până în ziua aceasta; ci am călătorit într-un cort drept locuinţă.
7  Pretutindeni pe unde am mers cu toţi copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din seminţiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască pe poporul Meu Israel, zicând: „Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?”
8  Acum să spui robului Meu David: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Te-am luat de la păşune, de la oi, ca să fii căpetenie peste poporul Meu, peste Israel;
9  am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, şi ţi-am făcut numele mare… ca numele celor mari de pe pământ;
10  am dat un loc poporului Meu, lui Israel, şi l-am sădit ca să locuiască în el, şi să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi ca mai înainte.
11  şi ca pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Ţi-am dat odihnă izbăvindu-te de toţi vrăjmaşii tăi. Şi Domnul îţi vesteşte că-ţi… va zidi o casă.
12  Când ţi se vor împlini zilele şi vei fi culcat cu părinţii tăi, Eu îţi voi ridica… un urmaş după tine, care va ieşi din trupul tău, şi-i voi întări împărăţia.
13  El va zidi Numelui Meu o casă, şi voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei lui.
14  Eu îi voi fi Tată şi el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul, îl voi pedepsi cu o nuia omenească şi cu lovituri omeneşti;
15  dar harul Meu nu se va depărta de la el, cum l-am depărtat de la Saul pe care l-am îndepărtat dinaintea ta.
16  Ci casa ta şi împărăţia ta vor dăinui veşnic înaintea Mea, şi scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie.”
17  Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta.
18  Şi împăratul David s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: „Cine Sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde Sunt?
19  Şi încă atât este puţin înaintea Ta, Doamne Dumnezeule! Tu vorbeşti despre casa robului Tău şi în viitor. Şi binevoieşti să înveţi pe un om cu privire la aceste lucruri, Doamne Dumnezeule!
20  Ce Ţi-ar putea spune David mai mult? Tu cunoşti pe robul Tău, Doamne Dumnezeule!
21  După cuvântul Tău, şi după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să le descoperi robului Tău!
22  Ce mare eşti Tu, Doamne Dumnezeule! Căci nimeni nu este ca Tine, şi nu este alt Dumnezeu în afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.
23  Este oare pe pământ un singur neam care să fie ca poporul Tău, ca Israel pe care a venit să-l răscumpere Dumnezeu, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Şi facă un Nume şi ca să facă pentru el, pentru ţara Ta, minuni şi semne, izgonind dinaintea poporului Tău pe care l-ai răscumpărat din Egipt, neamuri şi pe dumnezeii lor?
24  Tu ai întărit pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.
25  Acum, Doamne Dumnezeule, fă să rămână în veci cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui, şi lucrează după cuvântul Tău.
26  Slăvit să fie Numele Tău pe vecie, şi să se zică: „Domnul oştirilor este Dumnezeul lui Israel”. Şi casa robului Tău David, să rămână înaintea Ta!”
27  Căci Tu însuţi, Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, Te-ai descoperit robului Tău, zicând: „Eu îţi voi întemeia o casă!” De aceea a îndrăznit robul Tău să-Ţi facă această rugăciune.
28  Acum, Doamne Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeu, şi cuvintele Tale Sunt adevăr, şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău.
29  Binecuvântează, deci, casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, şi, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie”.

2 Samuel 8:1  După aceea David a bătut pe Filisteni şi i-a smerit, şi a luat din mâna Filistenilor cârmuirea capitalei lor.
2  A bătut pe Moabiţi, şi i-a măsurat cu o frânghie, punându-i să se culce la pământ; a măsurat două frânghii ca să-i omoare, şi o frânghie plină, ca să-i lase vii. Şi Moabiţii au fost supuşi lui David, şi i-au plătit… un bir.
3  David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Ţoba, când s-a dus să-şi aşeze iarăşi stăpânirea peste râul Eufrat.
4  David i-a luat o mie şapte sute de călăreţi şi douăzeci de mii de pedeştri; a tăiat vinele cailor de trăsură şi n-a păstrat cai decât pentru o sută de care.
5  Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul din Ţoba, şi David a ucis douăzeci şi două de mii de Sirieni.
6  David a pus strajă în Siria Damascului. Şi Sirienii au fost supuşi lui David, şi i-au plătit un bir. Domnul ocrotea pe David ori unde se ducea.
7  Şi David a luat scuturile din aur pe care le aveau slujitorii lui Hadadezer, şi le-a adus la Ierusalim.
8  Împăratul David a mai luat multă aramă din Betah şi din Berotai, cetăţile lui Hadadezer.
9  Toi, împăratul Hamatului, a auzit că David bătuse toată oştirea lui Hadadezer,
10  şi a trimis pe fiul său Ioram la împăratul David, ca să-i ureze de bine, şi să-l laude că a pornit lupta împotriva lui Hadadezer şi că l-a bătut. Căci Toi era în război cu Hadadezer. Ioram a adus vase din argint, vase din aur, şi vase din aramă.
11  Împăratul David le-a închinat Domnului, cum închinase şi argintul şi aurul luat de la toate neamurile pe care le biruise,
12  din Siria, din Moab, de la fiii lui Amon, de la Filisteni, de la Amalec, şi din prada de la Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Ţoba.
13  La întoarcerea de la biruinţa lui asupra Sirienilor, David şi-a făcut iarăşi un nume, bătând în Valea Sării optsprezece mii de Edomiţi.
14  A pus străji în Edom, a pus străji în tot Edomul. Şi tot Edomul a fost supus lui David. Domnul ocrotea pe David pretutindeni pe unde mergea.
15  David a împărăţit peste Israel, şi făcea judecată şi dreptate la tot poporul lui.
16  Ioab, fiul Ţeruiei, era mai mare peste oştire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era mai mare peste scriitori;
17  Ţadoc, fiul lui Ahitub, şi Ahimelec, fiul lui Abiatar, erau preoţi; Seraia era logofăt;
18  Benaia, fiul lui Iehoiada, era căpetenia Cheretiţilor şi a Peletiţilor; şi fiii lui David erau mari dregători.

2 Samuel 9:1  David a zis: „A mai rămas cineva din casa lui Saul, ca să-i fac bine din pricina lui Ionatan?”
2  Era un slujitor din casa lui Saul, numit Ţiba pe care l-au adus la David. Împăratul i-a zis: „Tu eşti Ţiba?” Şi el a răspuns: „Robul tău, da!”
3  Împăratul a zis: „Nu mai este nimeni din casa lui Saul, ca să mă port cu el cu o bunătate ca bunătatea lui Dumnezeu?” Şi Ţiba a răspuns împăratului: „Mai este un fiu al lui Ionatan, olog de picioare”.
4  Împăratul a zis: „Unde este?” Şi Ţiba a răspuns împăratului: „Este în casa lui Machir fiul lui Amiel, la Lodebar”.
5  Împăratul David l-a trimis să-l ia din casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar.
6  Şi Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, a venit la David, a căzut cu faţa la pământ, şi s-a închinat. David a zis: „Mefiboşet!” Şi el a răspuns: „Iată robul tău!”
7  David i-a zis: „Nu te teme, căci vreau să-ţi fac bine din pricina tatălui tău Ionatan. Îţi voi da înapoi toate pământurile tatălui tău Saul, şi vei mânca totdeauna la masa mea”.
8  El s-a închinat şi a zis: „Cine este robul tău, ca să te uiţi la un cîine mort ca mine?”
9  Împăratul a chemat pe Ţiba, slujbaşul lui Saul, şi i-a zis: „Dau fiului stăpânului tău tot ce era al lui Saul şi tot ce avea toată casa lui.
10  Tu să lucrezi pământurile pentru el, tu, fiii tăi, şi robii tăi, şi să strângi rodurile, ca fiul stăpânului tău să aibă pâine de mâncare; şi Mefiboşet, fiul stăpânului tău, va mânca totdeauna la masa mea”. Şi Ţiba avea cincisprezece fii şi douăzeci de robi.
11  El a zis împăratului: „Robul tău va face tot ce porunceşte împăratul, domnul meu, robului său”. Şi Mefiboşet a mâncat la masa lui David, ca unul din fiii împăratului.
12  Mefiboşet avea un fiu mic, numit Mica, şi toţi cei ce locuiau în casa lui Ţiba erau robii lui Mefiboşet.
13  Mefiboşet locuia la Ierusalim, căci mânca totdeauna la masa împăratului. El era olog de amândouă picioarele.

Psalmul 119:129-136

Psalmi 119:129  Învăţăturile Tale Sunt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.
130  Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.
131  Deschid gura şi oftez, căci Sunt lacom după poruncile Tale.
132  Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de cei ce iubesc Numele Tău!
133  Întăreşte-mi paşii în Cuvântul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpânească peste mine!
134  Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!
135  Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orânduirile Tale!
136  Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentru că Legea Ta nu este păzită.

Filipeni 3-4

Filipeni 3:1  Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. Mie nu-mi este greu să vă scriu aceleaşi lucruri, iar vouă vă este de folos.
2  Păziţi-vă de cînii aceia; păziţi-vă de lucrătorii aceia răi; păziţi-vă de scrîjilaţii aceia!
3  Căci cei tăiaţi împrejur Suntem noi, care slujim lui Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Hristos Isus, şi care nu ne punem încrederea în lucrurile pământeşti.
4  Măcar că eu aş avea pricină de încredere chiar în lucrurile pământeşti. Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pământeşti, eu şi mai mult;
5  eu, care Sunt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, Evreu din Evrei; în ce priveşte Legea, Fariseu;
6  în ce priveşte rîvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea pe care o dă Legea, fără prihană.
7  Dar lucrurile, care pentru mine erau câştiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos.
8  Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am perdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos,
9  şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă.
10  Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui;
11  ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi.
12  Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucît şi eu am fost apucat de Hristos Isus.
13  Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea, şi aruncându-mă spre ce este înainte,
14  alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.
15  Gândul acesta, deci, să ne însufleţească pe toţi, care Suntem desăvârşiţi; şi dacă în vreo privinţă Sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă.
16  Dar în lucrurile în care am ajuns de aceeaşi părere, să umblăm la fel.
17  Urmaţi-mă pe mine, fraţilor, şi uitaţi-vă bine la cei ce se poartă după pilda pe care o aveţi în noi.
18  Căci v-am spus de multe ori, şi vă mai spun şi acum, plângând: Sunt mulţi, care se poartă ca vrăjmaşi ai crucii lui Hristos.
19  Sfârşitul lor va fi pierzarea. Dumenzeul lor este pântecele şi slava lor este în ruşinea lor, şi se gândesc la lucrurile de pe pământ.
20  Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca mântuitor pe Domnul Isus Hristos.
21  El va schimba trupul stării noastre smerite, şi-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Şi supune toate lucrurile.

Filipeni 4:1  De aceea, prea iubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămâneţi astfel tari în Domnul, prea iubiţilor!
2  Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintichia să fie cu un gând în Domnul.
3  Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi tovarăşi de lucru ai mei, ale căror nume Sunt scrise în cartea vieţii.
4  Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăş zic: Bucuraţi-vă!
5  Blîndeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape.
6  Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.
7  Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.
8  Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
9  Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine, şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.
10  Am avut o mare bucurie în Domnul, că, însfârşit, aţi putut să vă înoiţi iarăşi simţimintele voastre faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul.
11  Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.
12  Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
13  Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.
14  Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strîmtorarea mea.
15  Ştiţi voi înşivă, Filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o Biserică n-a avut legătură cu mine în ce priveşte „darea” şi „primirea” în afară de voi.
16  Căci mi-aţi trimis în Tesalonic, odată, şi chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.
17  Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştigul care prisoseşte în folosul vostru.
18  Am de toate, şi Sunt în belşug. Sunt bogat, de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis, un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.
19  Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.
20  A lui Dumnezeu şi Tatăl nostru să fie slava în vecii vecilor! Amin.
21  Spuneţi sănătate fiecărui Sfânt în Hristos Isus. Fraţii, care Sunt cu mine, vă trimit sănătate.
22  Toţi sfinţii vă trimit sănătate, mai ales cei din casa Cezarului.
23  Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *