14 Iunie – Meditația zilei

Geneza 22:14 Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă.”

La muntele lui Dumnezeu, sau la muntele lui Dumnezeu care poartă de grijă, Dumnezeu a pus la dispoziţia lui Avraam un miel. Vezi, locul unde a pus Domnul la dispoziţia lui Avraam ceea ce avea el nevoie, era locul lui Dumnezeu! Domnul vrea să ne dea lucruri… şi noi ne gândim că aici sau acolo ar trebui să ni le dea Domnul. În locul acesta! Dar Domnul vrea să ne dea lucrul potrivit, la locul potrivit!

Adesea noi nu cunoaștem dinainte „locul” binecuvântării sau intervenției lui Dumnezeu. Dar nici nu trebuie. Ceea ce avem noi nevoie este să fim în permanentă conversație cu Dumnezeu, și El ne va spune unde e acel loc ales de El. Unii întreabă, „dacă-s creștin, trebuie să renunța la asta sau la aceea? Sau, dacă-s creștin, pot să fac una sau alta?” A fi creștin nu înseamnă a renuna la una sau alta, sau a ți se permite să faci una sau alta; a fi creștin înseamnă a urma pe Cristos mereu către locurile Sale. Nu către ce cred eu că reprezintă „a ajunge” sau „a sosi” ci a-L urma pe El cu încrederea că EL nu mă va duce decât prin locurile binecuvântărilor sale.

Asemenea locuri înseamnă diferite lucruri: Pavel a ajuns la locul înțelegerii că harul lui Dumnezeu îi e suficient cu ajutorul unui țepuș. Alții au sosit la un asemenea loc în spital, alții la marginea unei gropi de cimitir. Locul e diferit pentru fiecare din noi, dar dacă-L urmezi pe Domnul, El te va duce la locul potrivit purtării Sale de grijă și al binecuvântării. Dacă-L urmezi pe Dumnezeu cu condiții, atunci nu îl urmezi de loc pe Domnul. Condițiile tale sunt dumnezeul tău. Știi de ce? Deoarece Dumnezeu care te mântuiește vrea să omoare vechiul eu. Vrea să-ți distrugă egoismul, mândria, dependența de lucruri. Vrea ca să ne punem încrederea doar în El și-n nimic altceva. Cel ce ne întregește vrea ca mai întâi să ne zdrobească. Abia apoi va lua EL bucățelele și ne va transforma în ceea ce are El nevoie pentru Sine. Iar noi ne vom găsi bucuroși ființa în ceea ce ne face Dumnezeu să fim.

De aceea muntele nu se numește „muntele unde eu am ascultat”, nici „muntele unde eu am crezut”… deoarece nu EU este în centrul numelui muntelui, ci Dumnezeu care poartă de grijă!

Copyright © 2015 PERSPECTIVE CRESTINE. All Rights Reserved.