Marcu 3:5 Atunci, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei, şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă.

Un singur verset şi atâta sentiment în el! Două stări din cele mai puternic, cumulate într-o singură frază, adunate într-o singură pesoană, provocate de aceeaşi oameni. Umanitatea Domnului se vede atât de clar aici! El experimentează în faţa ochilor noştri stări ce nu ne sunt de loc străine, şi se deschide pe Sine înţelegerii noastre.

Mânie. Dar un alt fel de mânie decât a noastră! Adică, provocată de un alt fel de frustrare decât frustrarea ce provoacă mânia noastră. Noi ne mâniem când ne taie cineva calea, când nu ne reuşeşte ceva, când ne contrazice cineva, când nu ne ascultă copiii. Când nu se face cum vrem noi, când nu ni se dă atenţie, când suntem jigniţi de ceva sau cineva.

Mânia lui Isus era altruistă. Nu se mânia din cauza Lui, ci pentru contemporanii Săi! Când se mânia Domnul Isus, se mânia Dumnezeu! Nu era o frustrare omenească ci una divină. De atâtea ori a explicat problema sabatului celor din vremea Sa. Le-a spus că sabatul a fost creiat pentru om şi nu invers. Că repararea unei nevoi proprii (cum ar fi foamea) este superioară respectării sabatului, că nevoie de a vindeca un bolnav sau de a salva un animal căzut într-o groapă este mai mare decât sabatul.

Cu toate explicaţiille Sale, oamenii continuau să-L critice de câte ori vindeca o persoană în ziua de sabat. Sabatul devenise pentru ei un fel de dumnezeu, un idol. Şi era tâît de puternic acest idol încât acum când adevăratul Dumnezeu era între oameni, aceştia nu-L recunoşteau! Ochii le erau atât de aţintiţi asupra idolului că nu-l puteau vedea pe Domnul.

Sabatul nu era rău. Era instituit de Dumnezeu ca marcaj al sfârşitului lucrărilor Sale. Dumnezeu spusese ca omul să-l respecte ca odihnă de la munca sa săptămânală şi să-l folosească ca un timp de părtăşie cu Domnul. Acum, lucrurl acesta bun, devenise un obstacol în perceperea lui Dumnezeu şi a învăţăturii Sale. Ceea ce era menit să atragă către Domnul acum despărţea de Domnul.

Am participat o dată la un serviciu de botez. Mai multe suflete şi-au predat viaţa Domnului cu un timp înainte, apoi au fost trecute prin cateheză şi în cele din urmă, ziua botezului a sosit! Bucurie mare şi atmosferă de sărbătoare. Muzică şi voie bună, haine de sărbătoare, cerul se bucura. În adunare venise invitată o fată cam de vârsta de peste 20 de ani. A ascultat atentă vestirea Evangheliei; ochii îi erau aţintiţi asupra vorbitorului, sorbea cuvintele acestuia şi lacrimile îi şiroiau pe obaz. A plând de fapt tot timpul serviciului. La actul botezului a venit şi a stat în primul rând. Şedea pe marginea scaunului uitându-se cu ochii scăldaţi în lacrimi la cei ce încheiau legământ cu Domnul. Când s-a sfârşit botezul, ea a întrerupt serviciul, ridicându-se în picioare şi spunând cu hohote de plâns că ea vrea să se pocăiască ca Domnul să-i ierte păcatele aşa cum se predicase anterior, şi că vrea să fie botezată imediat.

Păstorul bisericii a chemat uşierii s-o liniştească pe femeie. Tulbura programul, zicea el. Întrerupea ordinea serviciului, a programului alcătuit cu grijă de atâta timp. Bine că vrea să se pocăiască, e admirabil! Să vină mâone la biroul păstorului, şi să stea de vorbă ca el să se convingă că s-a pocăit cu adevărat. Apoi să se înscrie la cateheză şi la următorul botez va fi botezată. Fata nu voia să aştepte: între păstor şi ea s-a încins un dialog ce devenea penibil; situaţia era înrăutăţită de doi uşieri ce încercau să-i pună mâna la gură, şi s-o scoată pe sus afară din adunare. Uşierii au reuşit în cele din urmă. Zarva s-a potolit, dar în inimile noastre s-a aşternut o tăcere adâncă. Programul a continuat cu rugăciunea pentru cei botezaţi şi cu Cina Domnului.

Dar ceva lipsea de la program. Atmosfera de sărbătoare era estompată. Ochii multora erau în lacrimi. Programul era bun, cateheza îşi avea locul ei… dar cumva lucrurile bune ce erau menite să ne aducă ordonat şi sistematic în prezenţa lui Dumnezeu deveniseră piedica pentru o manifestare spontană a harului lui Dumnezeu. Eu mi-l imaginam pe evanghelistul Filip spunându-i famenului etiopean să meargă acasă mai întâi, să se gândească bine la ce a decis, apoi să se înscrie la un curs de cateheză prin corespondenţă, şi la anul, dacă va mai veni la Ierusalim, să-l caute pe Filip sau alt apostol sau diacon, şi să ceară botezul. Dar, atenţie! Acesta îi va fi refuzat dacă nu va răspunde la 75% din întrebările puse pentru verificare cunoştinţelor! Dacă în loc de 2 peşti şi 5 pâini va zice două pâini şi 5 peşti, jale şi durere! Nu va putea fi botezat, aceasta fiind o greşeală fatală!

Ca să termin povestirea într-o notă bună, fata s-a botezat până la urmă peste o săptămână sau două, acasă la cineva. A devenit o credincioasă excepţională dar a avut mereu ceva împotriva religiei organizate şie ra mereu dedicată lucrării personale cu păpcătoşii şi participării la bisericii în case. Venea regulat la adunările bisericii, dar avea o frustrare împotriva acestor.

Lucruri bune, devenite idoli care ne împiedică vederea adevărului! De aceea era mânios Domnul Isus. Şi mânia Sa era însoţită de mâhnire. Idolatria duce nu doar le nevederea adevărului, ci şi la împietrire, însoţită de necredinţă. Imaginează-ţi: să arunci în pământul inimilor această sămânţă extraordinar de puternică a Cuvântului lui Dumnezeu, care este viu şi lucrător, şi care nu se întoarce înapoi fără rod… şi sămânţa să fie furată de păsările împietririi şi a necredinţei! Ce frustrare pe Domnul Isus!

E ca şi cum Dumnezeu ar cânta… Isaia 5:4 Ce aş mai fi putut face viei Mele, şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni?

Să mă opresc pentru o clipă, şi să mă cântăresc în lumina Cuvântului lui Dumnezeu, în lumina cercetării Duhului Sfânt: produc frustrare lui Dumnezeu, sau bucurie? Departe de mine gândul de a produce vreodată frustrarea Domnului!

Viewed 18 times by 12 viewers

The Frustrarea Domnului. by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.