Ieri am vrut să deschid o discuţie cu un amic care ştiam că este din Pakistan şi că e Musulman ca religie. L-am luat pe departe, şi l-am întrebat dacă ei au anumite zile puse deoparte, pentru mers la moschee sau pentru rugăciune. I-am spus că ştiam din auzite de Ramadan şi că am avut oameni care au lucrat pentru mine şi care au cerut la angajare să le dau voie să se roage. Şi că ei se rugau de 5 ori pe zi, pe covoraşul lor.

Prietenul meu mi-a spus că pentru el, nici o zi nu este mai importantă decât alta, că toate zilele sunt le fel de „sfinte”. Apoi, mi-a spus că el nu se roagă de cinci ori, sau de zece ori, ci că el se roagă neîncetat. Adică mulţumeşte mereu lui Alah şi îl întreabă mereu despre lucruri care-l preocupă sau pe care nu le înţelege. Apoi, mi-a mai spus că motivul pentru care la el toate zilele-s la fel, este că el nu practică o religie ci trăieşte o viaţă.

Pentru o clipă, m-am simţit ca în copilărie, când jucam fotbal în cartier şi un adversar îmi punea o talpă… A trebuit să am un minut de reculegere (eu rar sunt luat astfel prin surprindere) ca apoi să continui discuţia propusă. Fără a lăsa impresia că fac elogiul islamismului, vreau să vă spun că dacă nu aş fi ştiut cu cine vorbesc, am avut pentru o clipă sentimentul că vobesc cu un creştin, unul dintre cei mai faini şi înţelepţi şi maturi creştini care există!

Doamne, ajută-ne pe toţi copiii Tăi să trăim o viaţă, nu doar să, practicăm o religie!

Viewed 22 times by 13 viewers

The Eu nu practic o religie, eu trăiesc o viaţă! by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.