Aurel Mateescu a semnalat în blogul său o intevenţie a unor înalte feţe bisericeşti în procesul politic din România, după care a lansat întrebarea dacă Slujitorii bisericii trebuie sau nu să… facă politică http://aurelmateescu.wordpress.com/2007/05/03/biserica-si-politica/.

O să încerc să răspund pe scurt la întrebarea lui Aurel astfel: noi nu putem compartimenta viaţa în mai multe secţiuni ca apoi să decidem care din ele ne privesc şi care nu ne privesc. Destul de mult prejudiciu a a dus creştinismului dualismul „biserică şi… restul lumii”. Preocupându-se doar de salvarea indivizilor, creştinii au uitat că ei au o menire şi în lume, aceea de a fi un element răscumpărător al culturii. Privatizarea credinţei a ţinut-o departe de locul de muncă, de locul de joacă, şi de politică. Nancy Pearcy aminteşte în cartea ei recentă „Total Truth” un citat al lui Spurgeon, care zicea: Evanghelia este ca un leu ţinut într-o cuşcă; nu trebuie apărată, ci doar trebuie să se dea drumul din cuşcă”. În adunările noastre suntem tari şi mari, ne simţim în largul nostru. Sprijiniţi de oameni care cred ca noi, care probabil ne admiră discursurile, cu care cântăm aceleaşi cântări, cu care purtăm uniforma clubului, apăraţi de patru pereţi… ce fain îi să fii creştin! Să îţi trăieşti creştinismul la clubul de duminică! 

Dar pe stradă? Dar la locul de muncă? Dar în universităţi? La piaţă? În restaurant? Păi acolo… adoptăm metoda struţului. Zâmbim stângaci şi vinovat la glumele proaste, dacă cineva ne înjură Dumnezeul ne pleoştim capul, în rest, minţim din cauza circumstanţelor, promitem fără a avea de gând să ne ţinem de cuvânt, acceptăm mită pentru a favoriza, etc. Nici nu-i de mirare că nu ne batem cu cărămida în piept că suntem creştini, că ne-ar face lumea de ruşine imediat! Ne-ar spune colegii şi prietenii noştri, că nu aşa ar trebui să facă un creştin!

Dacă lucrăm la o companie de asigurări ne înşelăm patronul de dragul la un ciubuc, exagerând paguba produsă de accidentul maşinii clientului. Nu vedem nici o problemă de a lucra ca asistente medicale la o clinică care face avorturi, sau dacă suntem medic „creştin” nu vedem nici o problemă în a face avortul! Nu e nici o problemă de a fi un avocat „creştin” care recurge la tertipuri avocăţeşti de dragul de a-şi salva clientul, chiar dacă asta înseamnă acoperirea adevărului, sau înjumătăţiea sa.

Am întrebat o dată pe un avocat de aici, din America de ce şi-a pus pe cartea sa de vizită că este creştin: are metode speciale de a evidenţia creştinismul său? Va fi cinstit, fără păcăleli… şi el mi-a zis că nu: a scris că e creştin ca să încurajeze pe alţi creştini să-i solicite serviciile! Creştinism bun doar ca momeală de atras muşterii!

Comportamentul nostru care nu face cinste creştinismului, combinat cu ideea că credinţa este bună de practicat numai în biserică, şi părerea lumi că noi trebuie într-adevăr să ne manifestăm credinţa în domeniul teologic, al familiei şi al moralei ne-a făcut ineficienţi. Apoi, a intervenit un tertip al lumii: avortul nu mai este o problemă morală (că dacă ar fi, după părerea lumii de mai sus că religia este responsabilă de departamentul moralităţii atunci creştinii ar avea ceva de spus) ci una politică. Pe problema avortului se luptă reprezentanţii a două partide politice americane de peste 50 de ani! Problema aceasta face preşedinţi sau le ia altora şansa de a ajunge preşedinţi! Încet-încet, vom scoate şi homosexualismul de pe lista problemelor morale, în care biserica are ceva de spus, şi-l vom face pe homosexual o minoritate care are nevoie de protecţia statului. În clipa aceea, problema homosexualismului, a căsătoriei dintre homosexuali, urmate de alte probleme (pedofilie, incest, poligamism, eutanasie, etc) devin probleme politice. Mai trebuie noi să ne implicăm deci în politică?

Eu zic că da! Creştinii încă au un cuvânt de spus, şi este un cuvânt greu! Nu cred că trebuie lăsate în seama celor peirduţi problemele lumii, în timp ce noi ne vom ocupa de problemele bisericii, deoarece încă trăim în lumea aceasta! Trebuie să ne rugăm pentru cei înălţaţi în dregătorii, trebuie scanaţi şi evaluaţi cei ce candidează la poziţii politice şi trebuie susţinuţi cei ce corespund cel mai mult din punct de vedere moral. De asemenea, reprezentanţi ai bisericii trebuie să candideze la rândul lor, cum în societatea românească au făcut-o până acum atâţia! Libertăţile dobândite în tărâmul religiei depind şi de implicarea noastră în procesul politic. Dacă rămânem închişi în biserică să nu ne mirăm când ni se va închide biserica!

Am aplaudat vestea că congresul baptiştilor români şi-a devansat data cu o zi, din cauza referendumului de la 19 Mai! Manifestarea opţiunii politice prin vot este începutul participării politice a creştinului. Am fost întotdeauna deosebit de contrariat când creştini de pe meleagurile acestea nu mergeau la vot, că şi aşa votul lor nu contează, că şi aşa lumea va pieri, că şi aşa Dumnezeu e sus în cer şi va ieşi cine vrea Dumnezeu! Dar noi, copiii lui Dumnezeu nu ştim care este voia lui Dumnezeu?

Zilele acestea a fost lansat filmul „Amazing Grace”. Este un elogiu adus unui membru al Parlamentului Britanic, William Wilberforce care la îndemnul unui celebru contemporan al său, John Newton şi motivat de creştinismul personal şi-a pus viaţa în „slujba umanităţii” şi s-a luptat pentru interzicerea comerţului cu sclavi în Imperiul Britanic. În cele din urmă a reuşit să abolească sclavia! Martin Luther King Jr. a fost implicat în mişcarea drepturilor civile din America, a fost un promotor al păcii şi al non-violenţei. Drepturile de care se bucură azi persoanele de culoare din SUA se datorează şi implicării lui MLK Jr.

Acum, în timp ce susţin nevoia implicării creştinului în fenomenul politic, susţin la fel de puternic şi nevoia de a continua prin toate mijloacele împlinirea Marii Trimiteri a lui Isus: de a proclama Evanghelia în toată lumea şi de a face ucenici din toate neamurile. Eu nu cred că cele două aspecte se elimină reciproc, ci sunt mai degrabă complementare. Evanghelizarea nu produce ermiţi ci mai multă sare şi lumină.

Viewed 7 times by 5 viewers

The Biserica si Politica by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.