În cartea sa despre marketing O Vacă Purpurie autorul Seth Godin vorbeşte despre necesitatea firmelor producătoare nu numai de a produce ceva de o calitate deosebită şi ceva inedit, ci şi de a promova produsele printr-o reclamă care să-ţi “sară în ochi”. El vorbeşte că poţi trece pe lângă ciurde de mii de vaci (şi nu de mult am trecut pe şoseaua I-5 care duce pe lângă ferma celebrului Demos Shakharian din California, care într-o vreme era ca mărime a treia ciurdă de vaci din lume; nu ştiu a cui este acum ferma, dar încă treci pe autostradă pe lângă peste 7km de vaci… de toate culorile şi mărimile!) şi nici una dintre ele nu-ţi atrage privirea în mod deosebit. Sunt toate… vaci: bălţate, negre, albe, maro, roşii, de toate culorile tradiţionale. Dar, dacă între miile de vaci ai vedea o vacă purpurie… atunci ai remarca-o imediat!

Mi-am amintit de cartea aceasta zilele trecute, când am vizitat un sediu de birouri aflat într-o clădire cu peste 30 de etaje, in centrul Seattle-lui. În holul hotelului, înainte de a ajunge la ascensoare, era un panou numeric în care trebuia să apeşi pe etajul la care voiai să mergi. Apoi, pe un afiş electronic, ţi se spunea la ce număr de ascensor să te duci. Nu mai trebuia să aştepţi în faţa celor 8-12 ascensoare, să vezi care din ele vine primul, ca apoi, după ce te-ai urcat în el, adesea cu o mulţime de alţi oameni, să te opreşti la fiecare etaj la care coborau sau urcau oameni. Firma de ascensoare Schindler a creiat conceptul potrivit căruia, dacă computerul ce dirijează ascensoarele ştie din timp la ce etaj merge un anume vizitator, el este dirijat la ascensorul care va merge şi se va opri doar la etajul respectiv. Gata cu ghicitul, gata cu lipsa de loc în dimineţile sau serile când toţi vin sau pleacă de la lucru, gata cu minutele pierdute la etajele unde nu ai treabă, în aşteptarea opririi, deschiderii uşilor, urcării/coborârii de pasageri, închiderii uşilor, pornirii.

Credeţi că firma de ascensoare Schindler a “rupt gura” pieţei cu inovaţia lor? Absolut!

Cu ani în urmă, vorbeam cu un amic despre ce am putea inventa aici în SUA ca să ne aducă prosperitate (peste noapte, desigur! ;-)). Am ajuns la concluzia că nu prea multe: hăinuţe pentru câini şi pisici se inventaseră, împreună cu hoteluri, case de toleranţă, restaurante, cinematografe şi săli de spectacol pentru respectivii. Pixuri cu care să poată scrie astronauţii în Cosmos, de asemenea existau. Cineva “scrisese” o carte cu pagini albe nescrise, deci şi asta s-a făcut. Lentile de contact care să schimbe culoarea ochilor în absolut tot felul de culori, sau să-ţi facă pupilele să arate ca cele ale pisicii, crocodilului sau panterei, s-au inventat! Ori noi, nu voiam să facem ceva ce s-a mai făcut! Încă nu am descoperit nimic. Ba dimpotrivă, de câte ori apare pe piaţă cea bizar, ne gândim cu ciudă, cum de nu ne-a venit nouă în minte mai întâi lucrul acesta! Dar, asta este! Se pare că trebuie să muncim toată viaţa…

Acum, să las gluma laoparte. Scriu rândurile de mai sus pentru că creştinismul are premiza de a imita100% pe Christos pe de o parte, şi de a fi unic, pe de alta. Cum se pot împăca astea două? Cum poţi să fii cât mai fidel lui Christos şi cât mai original în acelaşi timp? Nu înseamnă oare filtrarea lui Christos prin prisma personalităţii mele o prezentare diminuată a originalităţii Sale? Sau, nu înseamnă oare filtrarea personalităţii mele prin Christos o diminuare a cea ce sunt? Şi nu vorbesc despre ceea ce a fost pătat de păcat şi trebuie lepădat sau transformat în mine, ci de ceea ce este folositor, bun.

Pavel spune la un moment dat că nimic bun nu locuieşte în el, adică în firea sa pământească. Dar noi vedem că în personalitatea lui Pavel sunt lucruri care nu-s rele: pasiunea cu care a urmat Pavel fariseismul şi Legea este prezentă în viaţa lui Pavel după convertire şi canalizată către urmarea lui Christos. Deci Pavel s-a întors de la o ţintă greşită la adevărata ţintă, dar pasiunea şi hotărârea sa nu s-au schimbat deloc. Odinioară era gata să omoare pentru Lege, acum e gata să moară pentru Christos. Pavel învaţă pe Christos cu aceeaşi dăruire cu care a învăţat Legea. Când a fost creiat de Dumnezeu, Pavel a fost creiat cu trăsăturile personalităţii care vor ajuta cauza lui Christos. Astfel, el afirmă despre sine că a fost pus deoparte pentru lucrarea sa încă înainte de naştere.

În sfârşit, e sâmbătă seara şi trebuie să pornesc spre Canada. Poate citeşte cineva şi preia discuţia aici sau în altă parte. Dacă nu, mă voi ocupa eu de subiect poate săptămâna viitoare. O dumincă plăcută tuturor închinătorilor adevăraţi! Şi, nu numai lor.

Viewed 7 times by 3 viewers

The Vaca Purpurie by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.