Posted on 26-06-2007
Filed Under (Cultura, Diverse, Glume (bancuri), Meditatii) by Ted

Nu ştiu ce m-a apucat să cred că mai pot urca scările alea ca pe vremea când aveam 20, ba nu! 30 de ani!  Sau, chiar şi la 40 de ani era în regulă!  Dar acum, la peste…  nu vă spun câţi ani am!  Am constatat că mă dor muschii picioarelor, că nu mai am aer suficient, că trebuie să mă apuc cu mâna de balustradă ca să mă trag în sus!  Nu râdeţi!  Şi vouă vi se poate întâmpla asta!  În sfârşit, am ajuns la etajul 20 pe scări… acolo a trebuit să mă odihnesc vreo 20 de minute, să aştept să-mi revină respiraţia normală, pulsul normal, şi să scap de transpiraţia care m-a scăpat de cel puţin un kg de greutate.  Ştii ce am cosntatat?

În fiecare bătrân trăieşte o persoană tânără care se întreabă mereu, ce s-a întâmplat cu viaţa!  Unde a dispărut puterea!

Views Counter v.0.10 Viewed 58 times by 40 viewers

    Read More   

Comments

adi AUSTRIA on 2 August, 2007 at 12:46 pm #

frumoasa istorioara , apreciez pe cei mai in virsta care poate nu mai pot urca nici 5 etaje ,dar care au intotdeauna in interior bogatii mai importante decit aceasta putere[fizica}intelepciune, blindete un dar special de a sfatui in dragoste , rabdare….si citeodata in privirile lor poti sa vezi un suflu nou ,prospetime si o stralucire aparte care vorbesc toate ca viata ar fii goala si fara sens ,ar fi inutila daca nu ar exista D-zeu sa infrumuseteze trasaturile noastre de caracter ,sa ne modeleze…


Post a Comment
Name:
Email:
Website:
Comments: