Mă gândeam astăzi unde eram acum şase ani.  Era cred că vreo 8 dimineaţa.  Încă nu mă sculasem.  Aveam compania de limuzine şi noaptea precedentă am avut de transportat nişte bogătani din zona Portlandului care au participat la un fund raising.  Deşi nu am stat la birou, am fost totuşi preocupat cu privire felul în care decurg lucrurile şi m-am culcat târziu, către dimineaţă.  Am vorbit pe radiotelefon cu şoferii, asigurându-mă că totul este în regulă.

Aşa cum ziceam, pe la ora 8 sună telefonul.  Este Spyros, partenerul meu.  Îmi spune să mă scol şi să dau drumul la televizor şi să mă uit la canalul 8, apoi închide.  Mă dau anevoie jos din pat şi pornesc bombănind către living room unde am televizorul.  Pornesc televizorul, îl pun pe canalul 8 şi privesc… mi se pare că este un film cu clădiri care se prăbuşesc.  O să-l sun pe Spyros să-l beştelesc. 

Spyros e în vârstă, pensionar.  A fost în afaceri de tot felul, ca grecii!  Iubitor de viaţă, mare amator de băuturi tari, de muzică grecească, de mâncare grecească şi de femei.  Ne-am cunoscut din întâmplare, am devenit parteneri şi eram pentru toată lumea „the odd couple”.  Eu eram păstor evanghelic, nu beau, nu mă interesează femeile (în afara soţiei, se înţelege), nu-mi place muzica grecească (cu afară a 2-3 melodii) dar sunt OK cu mâncarea lor.  Discuţiile noastre erau strict „business”.  În afară de dojenile mele când aflam că Spyros a sărit peste gard.  Mai des cu băutul, că pentru altele cele.. era prea bătrân!  Şi era şi căsătorit iar nevasta îl ţinea din scurt.

Spyros se ocupa de aducerea de contacte şi conturi noi.  În lumea în care se învârtea el, erau destui amatori pentru folosirea limuzinelor.  Eu eram „managerul” afacerii care angajam şoferi, cumpăram maşini, mă ocupam de finanţe şi de operaţie.  Spyros era „free lancer”, lucra când dorea, eu eram ocupat la birou adesea6 zile pe săptămână, câte 12 ore pe zi.

O să-l sun pe Spyros, să-i reproşez că m-a sculat.  Dar, dacă tot sunt treaz, o să mai stau puţin în living room şi o să văd ce-i cu unghia de la degetul mare de la piciorul stâng.  Din când în când are tendinţa de a creşte în carne şi acum s-a decis să mă necăjească.  Am mers şchiopătând spre baie să adus spirtul medicinal, după care m-am aşezat iarăşi pe fotoliu şi l-am sunat pe Spyros.

„De ce mă scoli măi, ca să mă faci să mă uit la un film!?  Doar ştii că am avut o noapte lungă şi că dormeam!”
„Nu e un film!  E realitate!” spuse el.

Abia atunci m-am trezit cu totul.  REALITATE!  Era greşeală de pilotaj?  Nu; reporterii vorbeau deja de probabilitatea unui atac terorist.  Mi-a sărit somnul de parcă nu aş mai fi avut nevoie de somn pentru următorii doi ani!  Am fost aproape la fel de consternat şi îngrijorat ca la „revoluţia” din România din 1989, când am stat la telefon aproape continuu 3 zile şi 3 nopţi ca să vorbesc cu ai mei din ţară, să văd dacă ei sunt bine.   Oare câţi oameni au murit?  Oare cine sunt vinovaţii?  Se va afla vreodată răspunsul la aceste întrebări?  Ce măsuri se vor lua împotriva vinovaţilor?  Dar pentru protejarea viitoare a nevinovaţilor?  Întrebări…

America (şi nu numai ea), a fost zdruncinată din toate punctele de vedere.  Afacerea noastră era gata-gata să dea faliment!  6 luni parcă împietrise totul.  Doar bisericile s-au umplut (din nefericire, temporar).  Singurul lucru bun de altfel din toată tragedia asta!  Dar, nu acesta este rolul unei tragedii?  Să ne facă să ne întoarcem la Domnul?   Să vezi politicieni cântând şi rugându-se lui Dumnezeu!  Religia nu a mai fost separată de stat, nu-i aşa?

Mă opresc aici cu gândurile mele.  Ce a urmat după aceea este prea complicat ca să înţelegem şi ne împarte în prea multe tabere.  Nu doresc să stârtnesc animozităţi, o să mă mulţumesc să las istoria să decidă ce s-a întâmplat şi cine a avut dreptate.  Doar mi-am amintit de nişte momente, pe care nici măcar nu le-am analizat ci le-am redat cât se poate de „raw”.  Sunt oricum 6 ani de-atunci şi încă nu am uitat!

Viewed 6 times by 2 viewers

The 9/11 by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.