
Dacă în Ioan suntem luați și duși prin relatare într-un „timp înainte de timp”, în care ne sunt revelate adevăruri teologice de o profunzime uluitoare, și dacă Luca e plin de mișcare, de spectacol, de coruri și bucurie, Matei ne prezintă o evanghelie urbană: viața este așa cum o cunoaștem. Clipe de extaz sunt urmate de clipe de disperare. Povestirea lui Matei este plină de dramatism. El ne poartă când într-al nouălea cer, când ne coboară pe pământ.
Nu am terminat bine cu plecarea magilor, care s-au închinat în faţa copilului nostru… spunând că este un rege… Abia am pus bine darurile de mare preţ ce ni le-au adus, după ce le-am analizat pe fiecare în parte, cu grijă și interes (aurul știm ce înseamnă și la ce-i bun, dar smirna, tămâia, oare astea la ce-or fi bune?) şi acum, visul acesta, în care îngerul Domnului a venit din nou la noi. Ce frumos să vină îngerul la tine… dar ce fel de veste o fi aducând de data aceasta? Că aproape mi-e frică să mai văd îngerul venind noaptea, în vis! Uite, de data asta vine să ne spună că suntem în pericol!
Înțelegi de unde vin? Mă gândesc: oare ce o fi fost în mintea lui Iosif şi a Mariei? Aproape că se emoţionau cum de aveau un nou vis cu îngerul, că până acum toate veştile primite au fost un fel de amestec de veste bună cu veste rea. Vestea aceasta vine să le comunice că trebuie să ia pe Isus şi să devină nişte fugitivi pentru a scăpa viaţa copilului. Bine, bine! Am înțeles că până acum nu știa nimeni și nici nu ar fi crezut dacă le-am fi spus că sarcina Mariei e de la Duhul Sfânt. Că pruncul este „fiul lui Dumnezeu”. De aceea, am luat ca inerente suferințele și privațiunile de dinainte de naștere. Dar acum? Păi, păstorii ȘTIU cine este copilul, magii ȘTIU și ei, și cine știe alături de aceștia, cine mai știe? Doamne, acum e OK să intervii Tu și să-Ți aperi copilul! Fă ceva supranatural! Fă o minune! Dă-i un pumn celui ce amenință viața copilului de să vadă stele verzi!
Isus nu a venit în lume ca să trăiască o viață ermetică, lipsită de probleme, doar pentru că era „fiul lui Dumnezeu”. Dimpotrivă, El s-a asemănat cu omul în toate lucrurile, cu excepția păcatului! A flămânzit și probabil L-a durut stomacul de foame, a transpirat și a mirosit probabil a transpirație, picioarele i-au fost plie de bătături și câteodată de bășici, spinii i-au zgâriat pielea, țărâna fierbinte l-a ars și pe El, apa l-a răcorit, s-a întristat și a plâns, s-a bucurat și a râs, probabil că s-a balonat de la anumite mâncări… Nu l-a ispitit niciodată pe Dumnezeu Tatăl prin a recurge la „hocus-pocus” în folosul propriu, ca să-și ușureze călătoria pe pământ.
În pruncie a făcut pe el, scutecele au trebuit schimbate, a învățat să umble căzând de câteva ori și mai întâi târându-se în patru labe, a plâns poate nopțile când i-au ieșit primii dinți și s-a bucurat de jucării ca orice copil. A avut nevoie de protecția lui Iosif și de aceea mesajul acesta al îngerului. Bine măcar că îngerul știe că există un pericol!
Se pare că anunţul îngerului a venit în noaptea imediată după vizita magilor. ˝Scoală-te˝ i-a zis îngerul ˝şi ia pe prunc şi cu mama lui˝. Ce să mai iei?
Mulți dintre cei ce citesc blogul meu sunt emigranţi. Unii au scăpat din România trecînd Dunărea înot doar cu hainele de pe ei. Alţii care au primit aprobarea de a emigra, au adunat cu grijă în câte valize s-a putut ceea ce au gândit ei că este mai necesar aici, sau acele amintiri de familie fără de care viaţa nu are rădăcini. Ce să iei cu tine când viaţa este în pericol de moarte dacă nu pleci imediat? Ce poţi lua cu tine dacă ţi se aprinde casa în jurul tău? Dacă vine o revărsare furioasă de ape? Desigur că iei doar cea ce este esenţial.
Am urmărit adesea la televizor transmisii ale unor catastrofe: incendii, uragane, inundații. Unii își salvează pisica, alții fotografiile și niște acte, alții cine știe ce. Și am văzut și oameni care au pierit în primejdie, din cauză că au vrut să salveze niște nimicuri. Pentru Iosif instrucţiunile erau clare: ia cu tine pe Isus şi pe soţia ta! Asta este esenţial!
Pe Lot îngerii nu l-au întrebat „CE mai ai în cetate”, ci ”pe CINE”. CE avea Lot destule, dar Domnul nu este interesat în salvarea oilor, a banilor din bancă, a mobilei, a caselor, a țoalelor faine, a parfumurilor din baie… Domnul vrea să salveze OAMENI! Acum Iosif trebuia încă o dată să lase deoparte orice planuri și-o fi făcut cu privire la aurul primit, la viitorul său și a familiei sale și să sacrifice totul de dragul Fiului lui Dumnezeu. Aceasta este esența adevăratei vieți! Sacrificiul vieții proprii, de dragul lui Isus. Acesta este creștinismul! Dacă aceasta nu este, nimic nu este!

on 29 December, 2007 at 4:36 pm #
Excelent!
on 29 December, 2007 at 4:37 pm #
Vorba dumneavoastra.
Nu mai e nimic de comentat.
Superb!
on 29 December, 2007 at 5:30 pm #
pety »
Mulțumesc… vezi că nu toți sunt de acord!
Frumos bine zis !
Alin Muresan
on 4 January, 2008 at 2:38 pm #
Alin Muresan »
Mulțumesc încă o dată!