
Recent, un judecător US a cerut Serviciului Secret să facă cunoscute înregistrările unor vizite a nouă proeminenți lideri creștini americani la Casa Albă și la reședința vicepreședintelui Cheney. Casa Albă a fost dată în judecată de o organizație numită Citizens for Responsibility and Ethics in Washington (CREW). CREW vrea să afle ce influență au avut în politica Casei Albe lideri ca James Dobson de la Focus on the Family și alții.
CREW crede că Dobson este liderul creștin cu o mare influență de opinie între creștinii conservatori care constituie baza politică a președintelui Bush. Alte nume vizate sunt cele ale lui Tony Perkins (de la Family Research Council), Gary Bauer și Jerry Falwell (care a decedat în mai 2007).
Desigur că Serviciul Secret nu a cedat, susținând că documentele cerute sunt protejate sub secretul documentelor prezidențiale.
Și astfel se desfășoară o nouă încercare de atacare a anumitor lideri creștini. Luate separat, atacurile acestea ar putea trece neobservate. Dar dacă pui piesă lângă piesă și începi cu
- scoaterea rugăciunii din școli,
- cu repetarea la nesfârșit a despărțirii bisericii de stat (care se spune că se găsește în Constituția SUA, dar NU se gaseste acolo ci aparține unui articol, scris de Thomas Jefferson la 1 Ianuarie 1802 intr-o publicație aparținând Danbury Baptist Association),
- cu eliminarea oricărui afiș sau expuneri a celor zece porunci,
- cu încercarea de scoatere din jurământul de credință a sintagmei „One Nation under God”,
- cu eliminarea de pe bancnotele dolarilor a inspriptiei „in God we trust”,
- cu interdicția folosirii menționării lui Dumnezeu în discursurile de terminare a unei școli,
- cu interzicerea rugăciunii înaintea începerii unui meci sportiv,
- cu atacul împotriva crucilor de pe marginea șoselelor,
- cu atacurile împotriva salutului „Merry Christmas” și înlocuirea acestuia cu „Happy Holidays” (unde se uită precizarea că ce fel de „holidays” sunt acestea),
- cu atacurile împotriva „Nativity Scenes” expuse până și pe gazonul din fața caselor particulare,
- cu… atâtea altele asemănătoare, îți dai seama că începe să fie din ce în ce mai dificil să fii creștin în America zilelor noastre.
Sigur că „dificultatea” aceasta este deosebită de cea îndurată de unii dintre noi sub comunism, de alți creștini sub islam, de alții sub hinduism, de alții sub forme moderne ale comunismului (Corea, Vietnam, China, Cuba, etc). Aici încă nu se pune problema privării de libertate, a pierderii serviciului, sau a unor alte forme de persecuție și pedepsire.
Doar că mulți dintre noi ne-am culcat pe laurii părerii că America a fost creștină și va rămâne așa în virtutea inerției (deși conceptul acesta ar putea pare straniu astăzi reprezentanților atâtor religii și culturi care au venit aici nu să se „topească” ci să aducă propriile lor contribuții la cultura americană). America nu a fost niciodată o națiune creștină. E adevărat că poporul Israel a fost ales de Domnul Dumnezeu ca un „popor al Lui” (Deuteronom 26:18 Și azi, Domnul ți-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ți-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui) dar lucrul acesta arăta spre două realități: o realitate prezentă (că nici un popor „firesc” nu poate fi în totalitate al Domnului, deoarece inima lui se va îndepărta în continu de Domnul și va cădea în idolatrie; vezi cartea Judecătorilor ca ilustrație perfectă a acestui fapt) și o realitate viitoare, și anume că ceea ce este cu neputință la oameni, este cu putință la Domnul, și că El însuși își va pregăti un popor al Lui (Tit 2:14 El S-a dat pe Sine însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, și să-și curățească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune). Astfel, națiune creștină nu există, dar există indivizi care-s creștini și care alcătuiesc Trupul Domnului trecând dincolo de granițe de orice fel.
Spunând acestea, trebuie totuși să recunoaște că creștinismul a jucat un rol important în etica americană de la fondare până mai recent. Confruntați acum cu lipsa de absoluturi a postmodernismului (în ceea ce privește credința, etica, eul, adevărul și altele) ne dăm seama că mai ieri exista o anumită anticipație cu privire la cum va fi de exemplu judecată o anumită acțiune. Încă ne mai amintim de filmele în care femeia era îmbrăcată bine, fără să aibă expuse părți intime ale corpului ei, în care nu erau înjurături, numele Domnului nu era luat în deșert iar între răufăcători și oameni buni era o linie de demarcație precisă și clară. Avortul era de neconceput, divorțul la fel, copiii din flori… nici nu mai vorbim! Bărbatul era om de familie, mama era acasă și-și creștea copiii, aceștia erau respectuoși. Toate acestea era din cauza unei morale iudeo-creștine bazată pe cele zece porunci și practica creștină a celor dintâi emigranți.
Vremurile însă s-au schimbat. Depresiunea economică de la anii 20-30, apoi cele două războaie mondiale, generația „baby-boomers-ilor”, războiul din Vietnam, revoluția muzicală, apariția și consumul drogurilor, revoluția sexuală, înmulțirea divorțurilor, dezvoltarea economică extraordinară, ușurarea vieții, mișcarea feministă, liberalizarea religiei, emigrarea în masă a unora din alte culturi cu alte credințe și obiceiuri a transformat pânza societății americane.
Creștinii s-au schimbat și ei. Și uneori chiar și comportamentul lor (vezi în ultimii 20 de ani dezvăluiri despre indiscrețiile sexuale ale multor evangheliști de marcă, dezvăluirile din ultima decadă despre abuzurile sexuale ale preoților catolici, viața lipsită de modestie și echilibru a multor creștini) a făcut să fie considerați niște ipocriți care ca și politicienii, nu fac altceva decât.. politică!
Așa că nu trebuie să mire pe nimeni (deși ne contrariază pe mulți) cererea unui reprezentant al Congresului ca unii dintre creștinii proeminenți să prezinte situații financiare ale organizațiilor lor (și aceasta contrariază nu pentru că vrem să apărăm ilegalități, ci din dorința de a nu se crea un precedent periculos pentru organizații care-și dezvoltă legal, echilibrat și creștinește lucrarea), sau mai recent, așa cum arătam mai sus, cererea unui judecător ca să i se prezinte rapoarte cu privire la influența unor lideri religioși asupra Casei Albe și asupra președintelui Bush.

on 22 December, 2007 at 3:30 am #
Ai pus puctu pe “I”. Ai descris exact cum este societatea americana de azi. Ma uit si eu in jurul meu si vad acelasi lucru: o societate tot mai “godless” si agnostica. Copii care cresc acuma in scolile noastre de aici din America, sunt infectati cu o doctrina liberal-socialista mai periculoasa decat cea comunista. Acelasi gand l-am avut si eu aici la http://www.romaniantimes.org/MarcelUrs.html despre excluderea lui Dumnezeu cu orice pret din vietile noastre, ale copiilor nostri. Ma intreb eu insa: ce este de facut? Ce putem facem noi? Ca crestini, devenimi tot mai minoritari intr-o tara bazata pe principii iudeo-crestine.
on 25 December, 2007 at 3:25 pm #
Marcel Urs »
Ca e de jale, vedem! Intr-adevar, intelepciunea este in a gasi ce-i de facut, si daca se mai poate face ceva! Ca mie mi se pare ca suntem asa de apropae pe urmele fostului imperiu roman incit nu mai avem multe de facut. Dar, poate ca sunt pesimist…