Jan 12 2008
„Crazy for God” de Frank Schaeffer
În 1984 când celebrul Francis Schaeffer pleca în veșnicie, fiul său Frank ar fi avut ocazia să preia „imperiul” religios creat de tatăl său, după cum se procedează în viață: fii moștenesc „afacerea” părinților”. El însă a preferat să-și trăiască viața în felul în care a început el s-o conceapă încă cu mult timp înainte, când era băiet în Elveția , la L´Abri. Despre ce lăsa în urmă tatăl său Frank a spus „era premiul pe cere nu mi-l doream”. Așa că a părăsit credința evanghelică și s-a convertit la ortodoxism. Apoi, s-a apucat de pictură, a scris scenarii de film, a fost regizor de film și a scris cărți, mai multe chiar, majoritatea despre tatăl său, despre religie și autobiografice.
Cartea recentă, „Crazy for God” este autobiografică. Frank Schaeffer vorbește din nou despre tatăl său, mama sa, despre copilărie, dar și despre unii lideri creștini contemporani. Frank își amintește de anii din Elveția când L´Abri (fondat la 1952) era nu atât un centru de educație creștină ci un fel de casă de cultură creștină deschisă… pentru hippies! Mai târziu Francis Schaeffer s-a întors în America unde a devenit celebru. Avea un intelect strălucit și a fost invitat să vorbească în centre de educație, în biserici și conferințe. Era un obișnuit al programele lui James Dobson. În timpul acesta, personalități creștine s-au împreietenit cu Francis iar Frank a devenit prieten cu copiii acestora. Printre numele de marcă, Jerry Falwell, James Dobson, Billy Graham, Jimmy Swaggart, și alții.
Este interesant cum îi descrie astăzi Frank pe unii dintre aceștia. De exemplu, el scrie că Jerry Falwell era un reacționar bigot, James Dobson este foarte ambițios și unul dintre creștinii cei mai flămânzi de putere pe care Frank i-a întâlnit, Billy Graham este un creștin ciudat care și-a trăit viața într-o pupă de celebritate și slujire, Pat Robertson este un om care nu și-ar fi găsit de lucru în nici un domeniu în care nu ar fi auzit… voci. Mulți dintre acești lideri creștini s-au împrietenit cu tatăl lui Frank doar pentru că acesta era „pro-life” (adică împotriva avorturilor) și nu-i interesau (sau nu aveau capacitatea intelectuală) să-l înțeleagă.
Din punctul de vederea al lui, familia în care a crescut Frank a fost disfuncțională. Părinții au fost creștini buni, dar excentrici. Frank a crescut nesupravegheat și necontrolat. El putea să nu meargă la școală dacă voia (de fapt el declară în carte „I didn´t go to school, I didn´t study”). Când Genie, fata cu care era Frank prieten în adolescență a rămas însărcinată cu copilul lui Frank, părinții nu s-au sinchisit prea tare. Frank și Genie s-au căsătorit la un an după nașterea copilului. Sunt încă căsătoriți după 37 de ani și au trei copii.
Crazy for God este o carte și despre formarea ideologiei „the Christian Right” care influențează partidul Republican din SUA. Ca „post-evanghelic”, Frank disprețuiește ceea ce a devenit credința evanghelică americană după ce credința s-au unit cu industria de distracții și a devenit o afacere. După părerea lui Frank Schaeffer religia s-a unit cu politica și-n procesul acesta, ambele au devenit corupte.
Lectura este plăcută și captivantă, dacă pui mâna pe carte n-o mai lași până nu o termini. Doar că părerea mea este că Frank privește creștinismul evanghelic din perspectiva unuia care s-a convertit la ortodoxism, adică cu o anumită superioritate și condescendență. De asemenea, o dată cu mișcarea lui Frank în afara credinței evanghelice, el s-a mișcat și în direcția stângii politice. Atacul său împotriva lui Bush, de exemplu, este vitriolic.
Reacția la cartea lui Frank Schaeffer va fi în funcție de cine o va citi: evanghelicul se va umple de dezgust, cei aflați în afara spectrului evanghelic o vor lăuda.
The „Crazy for God” de Frank Schaeffer by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.
38 responses so far
Hmmm, interesant. Trebuie sa vad daca o au la Library. Din descrierea de mai sus nu stiu daca m-as umple de dezgust, pentru ca el nu vine dintr-o pozitie neutra. Se vede ca inclina catre stinga.
evanghelicul se va umple de dezgust fata de cine?
eu am citit “Dans de unul singur”
Cristina »
Câteodată trebuie să citim și ceea ce ne dezgustă (mă refer la cărți care desigur, nu-s de exemplu… obscene!) ca să vedem ce și cum gândește „stânga”.
Irina,
dezgust față de carte, sau mai precis dezgust față de poziția lui Frank vizavi de evanghelici, vizavi de părinții săi, vizavi de unii lideri creștini cu care s-a cunoscut și față de politicienii aflați la dreapta sa. Cartea „Dans de unul singur” este foarte dură la adresa celor din afara spectrului ortodox. Este plină de mânie împotriva protestanților… Când ne „certăm” cu cineva, sau avem o confruntare de idei, trebuie să învingă forța argumentului, nu a urei sau mâniei.
Ted,cartea ‘dans..’ este intradevar dura, in sensul ca autorul este foarte direct,dar nu mi s-a parut deloc plina de manie la adresa protestantilor.Mai degraba plina de tristete.
Sper sa apara si in Romania “crazy for God”, s-o pot citi si eu.
Am citit si eu “dans singur” a lui Frank Schaffer.
Sunt de acord cu unele argumente - nu si cu concluziile care decurg din acestea. Probabil ca e “ramantic’ si original sa fii ortodox in America, in special atunci cand ai ajuns acolo prin convertire.
Probabil antidotul la astfel de actiuni ar fi sa fie pus in situatia sa traiasca cel putin un an in Romania si sa se bucure de ortodoxismul acesteia.
Dan H.,eu traiesc in Romania si multumesc lui Dumnezeu ca sunt ortodoxa, si ma bucur in fiecare clipa de ortodoxie.Aici am frati de credinta, duhovnici buni,biserici, slujbe, rugaciune, carti de invatatura- nu-mi lipseste nimic, slava Domnului.
Cred ca Frank ar fi de- dreptul fericit sa traiasca aici, sunt sigura ca n-ar renunta la ortodoxie.Stiu un american neoprotestant care a venit aici sa ne “evanghelizeze” si a ajuns sa se converteasca la ortodoxie impreuna cu familia, si s-a mutat aici.
Irina,
apare o inconsecventa majora atunci cand se face referire la ortodoxie: este ea acea religie absolut majoritara, care acopera 90% din cetatenii de nationalitate romana din aceasta tara, si in cazul acesta majoritatea ortodocsilor habar nu au in ce consta propria lor religie si nu o traiesc; sau mergem pe ideea ca a fi ortodox presupune sa-ti cunosti crezul si sa fii consecvent cu acesta in viata de zi cu zi, adica sa gandesti, sa simti si sa traiesti ca un crestin. Daca optezi pentru cea de a doua varianta, atunci bun venit in randurile
minoritarilor.
Traiesc la randul meu in Romania asa ca presupun ca amandoi intelegem la ce ma refer.
Sa nu crezi ca idealizez neoprotestantismul. Dincolo insa de latura doctrinara a acestuia, pe care o consider intr-o masura mai mare consecventa cu Scriptura decat dogmele ortodoxe, are avantajul de a fi o chestiune de alegere personala facuta la o varsta la care acest lucru este posibil.
Irina »
Probabil c-o va traduce cineva in curind. Va fi o arma in plus in arsenalul impotriva protestantilor…
Dan H. »
Convertirea este o experienta extrem de traumatica, chiar daca nu ai avut radacini adinci si reale in „religia” din care te-ai convertit. Eu nu neg experiența convertirii lui Frank, doar că mi se pare curioasă atacarea fostei sale „religii”. Este (pentru mine) mai degrabă o încercare de auto-convingere că a făcut bine prin punerea la pământ a protestantismului. Apoi, caracterizarea liderilor protestanți este ca și cum liderii ortodocși nu ar avea și ei liderii lor corupți!
Irina »
Sunt protestanți care se convertesc la ortodoxism, la catolicism, dar sunt de o mie de ori mai mulți care fac drumul invers. Sigur că fiecare religie folosește noii convertiți ca să demonstreze că e ceva putred cu religia cealaltă, și că aceea în care au venit convertiții este cea bună și adevărată.
Dan H. »
o las pe Irina să-ți răspundă..
Dane, si ortodoxia este o chestiune de alegere personala. La botez primesti samanta harului si posibilitatea de a merge pe calea mantuirii, dar daca vei merge pe ea tine de optiunea personala.Poate ca multi dintre ortodocsi nu isi cunosc crezul, sau nu practica credinta, dar eu nu ma grabesc sa judec. Dumnezeu stie drumul fiecaruia. “cel caruia i se pare ca sta neclintit, sa ia seama sa nu cada”(1Cor. 10:12)Talharul s-a mantuit pe cruce. Pana si Iuda putea fi iertat.Asa ca e bine sa nu ne dam cu parerea asupra mantuirii lui x sau a lui y pana nu vom fi la judecata.Domnul stie pe fiecare.
Desigur, eu cred ca trebuie sa traiesc conform credintei mele ortodoxe,si ma stradui sa fac asta, cu ajutorul Domnului-cat reusesc- Domnul stie.
Deigur unii dintre ortodocsi nu isi cunosc crezul, nu il traiesc., etc., dar asta tine tocmai de acea alegere personala de care vorbeam.Biserica ii cheama si pe acestia , si pana in ultima clipa exista si pentru ei nadejde. Chiar azi am postat pe blogul meu un articol (scris de un preot)referitor la aceasta chestiune- poti sa-l citesti , daca te intereseaza o viziune ortodoxa din ‘interior”
Irina »
Vezi că în conformitate cu Sfintele Scripturi, conncepția că la botez ai primi ceva anume nu se potrivește! Singurul care a primit ceva la botez a fost Domnul Isus, și peste El s-a coborât Duhul nu pentru că Dumnezeu avea nevoie de Duh ci pentru ca omul Isus să fie prezentat lui Ioan ca „Mielul lui Dumnezeu”. În restul Scripturilor, botezul este doar un act exterior care spune ce s-a întâmplat în interior. Botezul urmează întotdeauna pocăința. Dacă știi altfel, aștept precizări.
Ted, invatatura ortodoxa despre botez, in conformitate cu Sfintele Scripturi, e asa cum am precizat in mesajul meu anterior. Pentru detalii iti pot da cateva linkuri, daca doresti.Stiu ca in credinta neoprotestanta se interpreteaza altfel.
Irina »
Te rog sa-mi dai linkurile acelea. Sunt curios! Multumesc.
Interesant dar so socant subiect
Exista ceva carti despre anumiti neoprotestanti evanghelici convertiti la ortodoxism am citit din ele cu sila
Nu neg o anumita valoare a acestor oameni
nu neg deceptia lor cu privire la anumite greseli evanghelice si anumitor oameni ai altarului imbracati in piei de oaie
DAR
nu o sa pot intelege NICIODATA cum poti sa fii pastor ani de zile studiind serios Biblia si activind mult in sanul bisericilor evanghelice si sa te “convertesti la “Catolici si Ortodocsi
Sa ai educatia lui Frank si parintii lui Frank si sa te convertesti la bisericile “istorice”
Am vazut si eu parti bune la aceste biserici am vazut oameni f dedicati la aceste biserici .Nu spun ca adeptii acestor biserici nu o sa fie mantuiti DAR>>>
TOTUSI sa lasi profunzimea Bibliei (pe care asa zisii convertiti de la avanghelici la ordodoxism o stiu ff bine)asa
cum e in favoarea Traditiei e de neinteles
Culmea acei 60 de pastori convertiti la Ortodoxism in SUA au fost f activi in Biserica evanghelica ,si culmea e ca aceasta “rupere” de evanghelism a fost in anii 60 ani in care valorile ,crestinismul american a intrat in declin vezi miscarea hippy care tot in anii 60 a avut loc
Trist de tot
Oameni pe care Domnul ii folosea si i ar fi folosit im mod extraordinar in miscarea evanghelica au lasat totul si au mers in alta parte
Recomand in acest sens 3 carti aparute la edituraAgape http://www.edituraagape.ro
scrise de mai multi preoti care s au convertit la evanghelici
Sint extraordinare
Borsan Critstian »
Multumim pentru link. O sa mergem sa vedem ce se ofera! Mai exista undeva pe net niste clipuri de-ale unui parinte ortodox ce s-a convertit la evanghelici. Cineva mi-a spus despre cum il cheama, dar am uitat. Personal nu le-am vazut.
Borsan Critstian said:
(On January 19th, 2008 at 8:39 am)
Exista ceva carti despre anumiti neoprotestanti evanghelici convertiti la ortodoxism am citit din ele cu sila
…
am citit si eu carti despre ortodocsi convertiti la np, dar n-am simtit deloc sila fata de acesti oameni- mi-a fost mila de ei.
Am vazut si acel filmulet de care zice Ted, cu preotul convertit, credca il mai am pe undeva prin calculator - mi s-a parut trist. Si nu neaparat ca s-a convertit,ci fiindca era atat de nestiutor in ceea ce priveste sfanta credinta ortodoxa- el, care ar fi trebuit sa fie parinte duhovnicesc pentru altii.Dumnezeu sa-l lumineze!
Ted, imi cer scuze, o sa revin si cu linkurile curand.
Mai stiu 2 parinti ortodocsai romani care s au convertit la ortodoxism
-Cristi Florea a carui marturie o gasiti la http://www.resursecrestine.ro
-Serafim si nu mai stiu cum am citit marturia lui in rev Lumina Vechilor carari si la m auzit personal
Asteptam noutati
Scuze
S au convertit la evanghelici
Astept ca Frank Schaeffer sa scrie o carte dupa ce petrece cateva decenii printre conducerea ortodoxiei de la Moscova. De altfel ma mir de ce nu emigreaza in Rusia. Ar fi mult mai convingator. Defapt ar fi resultatul normal si de asteptat….
http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/01/080121_voronin_aleksi_critici.shtml
Irina »
aștept linkurile… între timp, adevărata convertire a cuiva este înspre Christos! Orice altă convertire, este doar o schimbare de etichetă! Și mie mi-e milă de oricine nu se convertește la Christos, ci la alte cele.
Borsan Critstian »
Mulțumesc! O să merg să mă informez.
Vasile Borota »
e mai interesant să te vezi Gulliver printre pitici…
[...] aprecierile noastre pentru articol dar şi despre discuţia amiabilă şi constructivă de sub [...]
Irina,
Poti sa trimiti cite link-uri vrei ca Sfinta Scriptura tot nu o sa-ti suporte argumentul cum ca botezul copiilor confera ceva. Poti sa admiti ca in cazul asta alegi sa crezi Sfinta Traditie si sa ignori Scripturile dar nu mai mult de atit.
“Cine va crede si se va boteza va fi mintuit”
Bineinteles eu astept o explicatie mistica care de-altfel nu poate fi inteleasa de mintea ingusta a neoprotestantului.
“Si pe cand Apollo era in Corint, Pavel, dupa ce a strabatut partile de sus, a venit la Efes. Si gasind cativa ucenici, a zis catre ei: <> Iar ei au zis catre el: <> Si el a zis: <> Ei au spus : <>
Iar Pavel a zis: <>
Si auzind ei, s-au botezat in numele Domnului Iisus.
Si punandu-si Pavel mainile peste ei, Duhul Sfant a venit asupra lor si vorbeau in limbi si prooroceau.>> (Faptele Apostolilor, cap 19, 1-6)
Botezul Domnului a fost botezul Duhului, nu botezul lui Ioan Botezatorul. Insusi acesta marturiseste : “Eu unul va botez cu apa spre pocainta, dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine”
“Cel ce vine dupa mine va va boteza cu Duh Sfant si cu foc”. (Marcu, cap 3, 11); “Eu v-m botezat pe voi cu apa, El insa va va boteza cu Duh Sfant” (Matei, cap 1, 8); “Eu va botez cu apa, dar vine Cel ce este mai tare decat mine..El va va boteza cu Duh Sfant si cu foc.” (Luca, cap 3, 16).
“Drept aceea mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui, si-al Fiului, si-al Sfantului Duh” (Matei, cap 28, 19); “Cel ce va crede si se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi” (Marcu, cap 16, 16); “Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, si veti primi DARUL DUHULUI SFANT”(Faptele Apostolilor, cap2, 38).
Citatele de mai sus le-am dat ca dovada din Sf Scriptura ca botezul e mai mult decat o imbaiere. Botezul inseamna stergerea pacatelor facut de om, dar mai ales stergerea pacatului stramosesc, cel facut de Adam si Eva, de aceea ortodocsii isi boteaza copiii de mici. Daca nu ar fi fost necesar acest botez, nu ar mai fi existat aceste indemnuri spre botez. Pentru ca “o zi de ar trai omul, tot face o multime de pacate”, exista pocainta si spovedania pentru iertarea pacatelor: “Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: <>” (Ioan, 20, 23)
1. Şi pe când Apollo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut părţile de sus, a venit în Efes. Şi găsind câţiva ucenici,
2. A zis către ei: Primit-aţi voi Duhul Sfânt când aţi crezut? Iar ei au zis către el: Dar nici n-am auzit dacă este Duh Sfânt.
3. Şi el a zis: Deci în ce v-aţi botezat? Ei au zis: În botezul lui Ioan.
4. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el, adică în Iisus Hristos.
5. Şi auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus.
6. Şi punându-şi Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor şi vorbeau în limbi şi prooroceau.
(Faptele Apostolilor, 19, 1-6)
22. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt;
23. Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute. (Ioan, 20, 23)
Botezul ortodocsilor http://www.crestinism-ortodox.ro/html/03/3m_taina_botezului.html
Argumentul ca ceva nu e scriptural nu sta foarte bine in picioare nici macar intr-un context in care principiul Sola Scriptura este luat ca unul adevarat. Biserica protestanta dupa reforma in loc sa aiba un singur glas care sa ii fie dat de scriptura s-a tot divizat. Daca Scriptura este atat de clara in intelesul ei de ce nu exista o unitate intre protestanti in intelesul ei macar ca in bisericile istorice? Ideea in protestantism este ca Duhul Sfant ghideaza credinciosii sinceri ca sa inteleaga scriptura, dar totusi, atatia oameni sinceri (si vorbesc serios) ajung la concluzii atat de diferite, chiar si intre crestinii fundamentalisti, baptisti, penticostali, presbiterieni, etc, ce sa mai vorbim despre alte secte care se apara tot cu Scriptura. Si intre protestanti exista traditii de interpretare chiar daca nu se numesc asa. Fiecare isi aduce bagajul de cunostinte, conceptele asupra lumii cand citeste Biblia. Asta ar fii prima problema cu scripturalitatea a ceva. Apoi, ceva foarte interesant, principiul Sola Scriptura nu-l gasim in Biblie ci din contra in 1 Timotei 3:15 vedem ca stalpul si temelia Adevarului este declarat ca fiind Biserica. ( 1 Tim. 3:15 : Dar dacă voi zăbovi, să ştii cum trebuie să te porţi în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stîlpul şi temelia adevărului. ) Ce sa intelegem prin Biserica ca si temelie a Adevarului? Un lucru care eu il deduc de aici este ca interpretarea Bibliei ar trebui sa se faca in lumina a ce a inteles Biserica la inceput din ea. In Ortodoxie s-ar numi Sfanta Traditie; ce au lasat parintii bisericii ca gandire, ca inteles al scripturii. Daca pana la urma tot trebuie sa interpretam Biblia dupa ceva de ce sa nu o interpretam dupa cum a inteles-o Biserica la inceput? Desigur ca trebuie mult efort pt. a studia Sfintii Parinti ai bisericii, pt. a le gasi vocea comuna, dar daca tot vrem sa fim cat mai aproape de crestinismul de la inceput, alta cale de luat nu stiu. Si apoi ce sa mai vorbim ca crestinii de la inceput nu s-au trezit cu Biblia in mana asa cum o avem noi… Se stiau cartile cele mai importante si cele considerate de mai multi inspirate dar nu era un consens total. Abia la sfarsitul secolului IV s-a facut prima canonizare a Noului Testament si a mai trecut ceva timp pana au fost toti de acord cu ea. Primi crestini nu puteau sa creada in Sola Scriptura fiindca nu aveau Scriptura.
Noah, si in legatura cu botezul. In toata istoria crestinismului din primele secole (ba chiar protestantii, pe cat doreau ei sa se departeze de Romano-Catolicism nu au gasit de cuviinta sa inlature aceasta erezie a botezului copiilor
) nu sunt cazuri in care sa se vorbeasca despre botez cand cineva ajunge la varsta maturitatii, sa poate face o alegere personala, rationala. Unii erau de parere ca botezul ar trebui facut inainte de moarte fiindca dupa el pacatele nu se mai iarta, dar cazuri de botez cum se intampla acum printre neo-protestanti nu exista.
Asa ca, pastori care cunosc foarte bine Sfintele Scripturi si se convertesc la Ortodoxie sau la Romano-Catolicism exista dar cei care fac asta cu siguranta au cercetat foarte mult istoria bisericii si au incercat sa inteleaga crestinismul in contextul primelor secole de scriere patristice, etc. , nu au ajuns la o convertire doar citind Biblia…
Il sustin intru totul pe Galahad. Daca Biblia e atat de clara ca “botezul e doar o marturie exterioara a evenimentelor care au avut loc in interior”, atunci de ce nu ajung toti cei care iau drept principiu “Sola Scriptura” la aceeasi concluzie? Martin Luther, chiar daca propovaduia “Sola Scriptura”, credea ca botezul sterge pacatele. Bisericile formate in perioada Reformei practica botezul pana in ziua de astazi. Si nici macar neoprotestantii nu ajung la un consens in aceasta privinta. Am citit un material neoprotestant (de fapt, mai multe), care argumenta ca botezul este necesar pentru mantuire, si asa numita “Biserica a lui Hristos”, neoprotestanta (intalnita mai mult in SUA decat aici), propovaduieste acelasi lucru.
Rectific: Bisericile formate in perioada Reformei practica botezul copiilor pana in ziua de astazi.
Dragă Andra,
Nu cred că susține cineva că botezul ar fi o îmbăiere… Este o poruncă, dar nu pentru copii, ci pentru cine crede. Oricum am lua-o, asta este ordinea: credința merge înainte de orice, chiar și de botez. Crezi și ești vindecat, crezi și ești mântuit, crezi, și ca dovadă că ai crezut și ai obținut mântuirea, te botezi în apă. Uită-te ce scrie Apostolul Petru în 1 Petru 3:21. Botezarea copiilor mici nu are susținere în Sfintele Scripturi. Dacă vrem să forțăm textul din Fapte 16:33 și să presupunem că în casa temnicerului din Filipi au fost și prunci, putem s-o facem… dar nu este nici corect să presupunem ceea ce nu ni se spune clar și nici folositor, pentru că a adăuga la ce spune Biblia sau a scoate din ea, este extrem de periculos, ca să nu spunem mai mult
Dragă Andra,
mă bucur că citești și citezi textele acestea, care vorbesc despre realitatea botezului cu Duhul Sfânt, pentru că acesta este o mare realitate!
Andra »
Mulțumim. O să cercetăm.
Dragă Galahad,
nici „sfânta Treime” nu există în Biblie: ce facem, credem sau nu în „sfânta Treime?” Uite ce este, nu o să mă angajez nici cu tine și nici cu altcineva într-o discuție detailată pe aceste teme. De ce? Deoarece ele au fost discutate și răs-dicutate chiar și pe net de diferiți indivizi apărând și susținând ambele poziții: cea a bisericii Ortodoxe și cea a protestanților. Eu nu te voi convinge pe tine, tu nu mă vei convinge pe mine. Așa că dacă vrei, ne putem ruga unul pentru celălalt, ne putem respecta și desigur, că vom aștepta până după moarte, să vedem dacă ceea ce am crezut a fost adevărat, sau nu! Între timp, vom trăi mai departe și singurele etaloane de verificare ce fel de creștini suntem, sunt următoarele: dacă iubim pe frați, dacă ascultăm de cuvintele Mântuitorului și dacă faptele noastre sunt în lumină; că, așa a zis Dl că după fapte ne vom cunoaște! Am răspuns aici și la celelalte comentarii ale tale.
unomad »
sunt o multime de tot felul de materiale, și ai libertatea să susții pe cine dorești.