Astăzi citim Geneza capitolele 36, 37 și 38 și Matei capitolul 10:21-42

Geneza 36-38

Geneza 36
1Iată spiţa neamului lui Esau, adică Edom.
2Esau şi -a luat neveste dintre fetele Canaanului pe: Ada, fata Hetitului Elon, pe Oholibama, fata Anei, fata Hevitului Ţibeon,
3şi pe Basmat, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. -
4Ada a născut lui Esau pe Elifaz; Basmat a născut pe Reuel;
5şi Oholibama a născut pe Ieuş, Iaelam şi Core. Aceştia sînt fiii lui Esau, cari i s’au născut în ţara Canaan. -
6Esau şi -a luat nevestele, fiii şi fiicele, toată lumea din casă, turmele, toate vitele, şi toată averea pe care şi -o agonisise în ţara Canaan, şi s’a dus într’o altă ţară, departe de fratele său Iacov.
7Căci bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună, şi ţinutul în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor.
8Esau s’a aşezat în muntele Seir. Esau înseamnă Edom.
9Iată spiţa neamului lui Esau, tatăl Edomiţilor, în muntele Seir.
10Iată numele fiilor lui Esau: Elifaz, fiul Adei, nevasta lui Esau; Reuel, fiul Basmatei, nevasta lui Esau. -
11Fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Ţefo, Gaetam şi Chenaz.
12Şi Timna era ţiitoarea lui Elifaz, fiul lui Esau; ea a născut lui Elifaz pe Amalec. Aceştia sînt fiii Adei, nevasta lui Esau.
13Iată fiii lui Reuel: Nahat, Zerah, Şama şi Miza. Aceştia sînt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. -
14Iată fiii Oholibamei, fata Anei, fata lui Ţibeon, nevasta lui Esau: Ea a născut lui Esau pe Ieuş, Iaelam şi Core.
15Iată căpeteniile seminţiilor ieşite din fiii lui Esau. -Iată fiii lui Elifaz, întîiul născut al lui Esau: căpetenia Teman, căpetenia Omar, căpetenia Ţefo, căpetenia Chenaz,
16căpetenia Core, căpetenia Gaetam, căpetenia Amalec. Aceştia sînt căpeteniile ieşite din Elifaz, în ţara Edom. Aceştia sînt fiii Adei. -
17Iată fiii lui Reuel, fiul lui Esau: căpetenia Nahat, căpetenia Zerah, căpetenia Şama, căpetenia Miza. Aceştia sînt căpeteniile ieşite din Reuel, în ţara Edom. Aceştia sînt fiii Basmatei, nevasta lui Esau.
18Iată fiii Oholibamei, nevasta lui Esau: căpetenia Ieuş, căpetenia Iaelam, căpetenia Core. Aceştia sînt căpeteniile ieşite din Oholibama, fata Anei, nevasta lui Esau.
19Aceştia sînt fiii lui Esau, şi aceştia sînt căpeteniile seminţiilor lor. Esau înseamnă Edom.
20Iată fiii lui Seir, Horitul, vechii locuitori ai ţării: Lotan, Şobal, Ţibeon, Ana,
21Dişon, Eţer şi Dişan. Aceştia sînt căpeteniile Horiţilor, fiii lui Seir, în ţara Edom. -
22Fiii lui Lotan au fost: Hori şi Hemam. Sora lui Lotan a fost Timna.
23Iată fiii lui Şobal: Alvan, Manahat, Ebal, Şefo şi Onam. -
24Iată fiii lui Ţibeon: Aia şi Ana. Ana acesta a găsit izvoarele calde în pustie, cînd păştea măgarii tatălui său Ţibeon.
25Iată fiii lui Ana: Dişon şi Oholibama, fata lui Ana. -
26Iată fiii lui Dişon: Hemdan, Eşban, Itran şi Cheran. -
27Iată fiii lui Eţer: Bilhan, Zaavan şi Acan. -
28Iată fiii lui Dişan: Uţ şi Aran.
29Iată căpeteniile Horiţilor: căpetenia Lotan, căpetenia Şobal, căpetenia Ţibeon, căpetenia Ana,
30căpetenia Dişon, căpetenia Eţer, căpetenia Dişan. Aceştia sînt căpeteniile Horiţilor, căpeteniile pe cari le-au avut în ţara lui Seir.
31Iată împăraţii cari au împărăţit în ţara Edom, înainte de a împărăţi un împărat peste copiii lui Israel. -
32Bela, fiul lui Beor, a împărăţit peste Edom; şi numele cetăţii lui era Dinhaba. -
33Bela a murit; şi în locul lui a împărăţit Iobab, fiul lui Zerah din Boţra. -
34Iobab a murit; şi în locul lui, a împărăţit Huşam, din ţara Temaniţilor. -
35Huşam a murit; şi, în locul lui, a împărăţit Hadad, fiul lui Bedad. El a bătut pe Madian în cîmpia Moabului. Numele cetăţii lui era Avit.
36Hadad a murit; şi, în locul lui, a împărăţit Samla, din Masreca.
37Samla a murit; şi, în locul lui, a împărăţit Saul, din Rehobot pe Rîul.
38Saul a murit; şi, în locul lui a împărăţit Baal-Hanan, fiul lui Acbor.
39Baal-Hanan, fiul lui Acbor, a murit; şi, în locul lui a împărăţit Hadar. Numele cetăţii lui era Pau; şi numele nevestei lui era Mehetabeel, fata lui Matred, fata lui Mezahab.
40Iată numele căpeteniilor ieşite din Esau, după seminţiile lor, după ţinuturile lor, şi după numele lor: căpetenia Timna, căpetenia Alva, căpetenia Ietet,
41căpetenia Oholibama, căpetenia Ela, căpetenia Pinon,
42căpetenia Chenaz, căpetenia Teman, căpetenia Mibţar,
43căpetenia Magdiel, căpetenia Iram. Aceştia sînt căpeteniile lui Edom, după locuinţele lor, în ţara, pe care o aveau. Acesta este Esau, tatăl Edomiţilor.

Geneza 37
1Iacov a locuit în ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneţă; şi i -a făcut o haină pestriţă.
4Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.
5Iosif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, cari l-au urît şi mai mult.
6El le -a zis: ,,Ia ascultaţi ce vis am visat!
7Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s’a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s’au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.“
8Fraţii lui i-au zis: ,,Doar n’ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n’ai să ne cîrmuieşti tu pe noi?“ Şi l-au urît şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.
9Iosif a mai visat un alt vis, şi l -a istorisit fraţilor săi. El a zis: ,,Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.“
10L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis: ,,Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pămînt înaintea ta?“
11Fraţii săi au început să -l pismuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.
12Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13Israel a zis lui Iosif: ,,Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimet la ei.“ ,,Iată-mă, sînt gata,“ a răspuns el.
14Israel i -a zis: ,,Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sînt sănătoşi, şi dacă oile sînt bine; şi adu-mi veşti.“ L -a trimes astfel din valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.
15Pe cînd rătăcea pe cîmp, l -a întîlnit un om. Omul acela l -a întrebat: ,,Ce cauţi?“
16,,Caut pe fraţii mei,“ a răspuns Iosif; ,,spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?“
17Şi omul acela a zis: ,,Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd: ,,Haidem la Dotan.“ Iosif s’a dus după fraţii săi, şi i -a găsit la Dotan.
18Ei l-au zărit de departe, şi pînă să se apropie de ei, s’au sfătuit să -l omoare.“
19Ei au zis unul către altul: ,,Iată că vine făuritorul de visuri!
20Veniţi acum, să -l omorîm şi să -l aruncăm într’una din aceste gropi; vom spune că l -a mîncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui.“
21Ruben a auzit lucrul acesta, şi l -a scos din mînile lor. El a zis: ,,Să nu -i luăm viaţa!“
22Ruben le -a zis: ,,Să nu vărsaţi sînge; ci mai bine aruncaţi -l în groapa aceasta care este în pustie, şi nu puneţi mîna pe el.“ Căci avea de gînd să -l scape din mînile lor, şi să -l aducă înapoi la tatăl său.
23Cînd a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el.
24L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25,,Apoi au şezut să mănînce. Ridicîndu-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămîie, cu leac alinător şi smirnă, pe cari le duceau în Egipt.
26Atunci Iuda a zis fraţilor săi: ,,Ce vom cîştiga să ucidem pe fratele nostru şi să -i ascundem sîngele?
27Veniţi mai bine să -l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.“ Şi fraţii lui l-au ascultat.
28La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au vîndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, cari l-au dus în Egipt.
29Ruben s’a întors la groapă; şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi -a rupt hainele,
30s’a întors la fraţii săi, şi a zis: ,,Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?“
31Ei au luat atunci haina lui Iosif; şi junghiind un ţap, i-au muiat haina în sînge.
32Au trimes tatălui lor haina cea pestriţă, punînd să -i spună: ,,Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.“
33Iacov a cunoscut -o, şi a zis: ,,Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l -a mîncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!“
34Şi şi -a rupt hainele, şi -a pus un sac pe coapse, şi a jălit multă vreme pe fiul său.
35Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să -l mîngîie; dar el nu voia să primească nici o mîngîiere, ci zicea: ,,Plîngînd mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor.“ Şi plîngea astfel pe fiul său.
36Madianiţii l-au vîndut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.

Geneza 38
1În vremea aceea, Iuda a părăsit pe fraţii săi, şi a tras la un om din Adulam, numit Hira.
2Acolo, Iuda a văzut pe fata unui Cananit, numit Şua; a luat -o de nevastă, şi s’a culcat cu ea.
3Ea a rămas însărcinată, şi a născut un fiu, pe care l -a numit Er.
4A rămas iarăş însărcinată, şi a mai născut un fiu, căruia i -a pus numele Onan.
5A mai născut iarăş un fiu, căruia i -a pus numele Şela; Iuda era la Czib, cînd a născut ea.
6Iuda a luat întîiului său născut Er, o nevastă numită Tamar.
7Er, întîiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului; şi Domnul l -a omorît.
8Atunci Iuda a zis lui Onan: ,,Du-te la nevasta fratelui tău, ia -o de nevastă, ca cumnat, şi ridică sămînţă fratelui tău.“
9Onan, ştiind că sămînţa aceasta n’are să fie a lui, vărsa sămînţa pe pămînt ori de cîte ori se culca cu nevasta fratelui său, ca să nu dea sămînţă fratelui său.
10Ce făcea el n’a plăcut Domnului, care l -a omorît şi pe el.
11Atunci Iuda a zis norei sale Tamar: ,,Rămîi văduvă în casa tatălui tău, pînă va creşte fiul meu Şela.“ Zicea aşa ca să nu moară şi Şela ca fraţii lui. Tamar s’a dus, şi a locuit în casa tatălui ei.
12Au trecut multe zile, şi fata lui Şua, nevasta lui Iuda, a murit. După ce au trecut zilele de jale, Iuda s’a suit la Timna, la cei ce -i tundeau oile, el şi prietenul său Hira, Adulamitul.
13Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta, şi i-au zis: ,,Iată că socru-tău se suie la Timna, ca să-şi tundă oile.“
14Atunci ea şi -a lepădat hainele de văduvă, s’a acoperit cu o măhramă, s’a îmbrăcat în alte haine, şi a şezut jos la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna; căci vedea că Şela se făcuse mare, şi ea nu -i fusese dată de nevastă.
15Iuda a văzut -o, şi a luat -o drept curvă, pentru că îşi acoperise faţa.
16S’a abătut la ea din drum, şi a zis: ,,Lasă-mă să mă culc cu tine!“ Căci n’a cunoscut -o că era noru-sa. Ea a zis: ,,Ce-mi dai ca să te culci cu mine?“
17El a răspuns: ,,Am să-ţi trimet un ied din turma mea.“ Ea a zis: ,,Îmi dai un zălog, pînă îl vei trimete?“
18El a răspuns: ,,Ce zălog să-ţi dau?“ Ea a zis: ,,Inelul tău, lanţul tău, şi toiagul pe care -l ai în mînă.“ El i le -a dat. Apoi s’a culcat cu ea; şi ea a rămas însărcinată dela el.
19Ea s’a sculat, şi a plecat; şi -a scos mahrama şi s’a îmbrăcat iarăş în hainele de văduvă.
20Iuda a trimes iedul prin prietenul său Adulamitul, ca să scoată zălogul din mînile femeii. Dar acesta n’a găsit -o.
21A întrebat pe oamenii locului, şi a zis: ,,Unde este curva aceea, care stătea aici la Enaim, pe drum?“ Ei au răspuns: ,,N’a fost nici o curvă aici.“
22Adulamitul s’a întors la Iuda, şi i -a spus: ,,N’am găsit -o; şi chiar oamenii de acolo au zis: ,,N’a fost nici o curvă aici.“
23Iuda a zis: ,,Ţină ce a luat, numai să nu ne facem de rîs. Iată, am trimes iedul acesta, şi n’ai găsit -o.“
24Cam după trei luni, au venit şi au spus lui Iuda: ,,Tamar, noru-ta, a curvit, şi a rămas chiar însărcinată în urma curvirii ei.“ Şi Iuda a zis: ,,Scoateţi -o afară ca să fie arsă.“
25După ce au scos -o afară, ea a trimes să spună socrului său: ,,Dela omul acela, ale cui sînt lucrurile acestea, am rămas eu însărcinată; vezi, te rog, al cui este inelul acesta, lanţurile acestea, şi toiagul acesta.“
26Iuda le -a cunoscut, şi a zis: ,,Ea este mai puţin vinovată decît mine, fiindcă n’am dat -o de nevastă fiului meu Şela.“ Şi nu s’a mai împreunat cu ea deatunci.
27Cînd i -a venit vremea să nască, iată că în pîntecele ei erau doi gemeni.
28Şi în timpul naşterii, unul a scos mîna înainte; moaşa i -a apucat mîna, şi a legat -o cu un fir roş, zicînd: ,,Acesta a ieşit cel dintîi.“
29Dar el a tras mîna înapoi, şi a ieşit frate-său. Atunci moaşa a zis: ,,Ce spărtură ai făcut!“ De aceea i -a pus numele Pereţ (Spărtură).
30În urmă a ieşit fratele lui, care avea firul roş la mînă; de aceea i-au pus numele Zerah (Cărămiziu). Iosif în Egipt.

Matei 10:21-42

21Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi -i vor omorî.
22Veţi fi urîţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.
23Cînd vă vor prigoni într’o cetate, să fugiţi într’alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel pînă va veni Fiul omului.
24Ucenicul nu este mai pe sus de învăţătorul său, nici robul mai pe sus de domnul său.
25Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpînul casei L-au numit Beelzebul, cu cît mai mult vor numi aşa, pe cei din casa lui?
26Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut.
27Ce vă spun Eu la întunerec, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.
28Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Celce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.
29Nu se vînd oare două vrăbii la un ban? Totuş, nici una din ele nu cade pe pămînt fără voia Tatălui vostru.
30Cît despre voi, pînă şi perii din cap, toţi vă sînt număraţi.
31Deci să nu vă temeţi; voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.
32Deaceea, pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri;
33dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.
34Să nu credeţi că am venit s’aduc pacea pe pămînt; n’am venit să aduc pacea, ci sabia.
35Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, şi pe noră de soacră-sa.
36Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.
37Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine.
38Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine.
39Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va cîştiga.
40Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M’a trimes pe Mine.
41Cine primeşte un prooroc, în numele unui prooroc, va primi răsplata unui prooroc; şi cine primeşte pe un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit.
42Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.“

The Ianuarie 15, 2008 - Biblia într-un an by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.