Astăzi Geneza capitolele 4, 5 și 6 și Matei capitolul 2

Geneza 4-6

Geneza 4
1Adam s’a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, şi a născut pe Cain. Şi a zis: ,,Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!“
2A mai născut şi pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar.
3După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului.
4Abel a adus şi el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui;
5dar spre Cain şi spre jertfa lui, n’a privit cu plăcere. Cain s’a mîniat foarte tare, şi i s’a posomorît faţa.
6Şi Domnul a zis lui Cain: ,,Pentruce te-ai mîniat, şi pentruce ţi s’a posomorît faţa?
7Nu -i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să -l stăpîneşti.“
8Însă Cain a zis fratelui său Abel: ,,Haidem să ieşim la cîmp.“ Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s’a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l -a omorît.
9Domnul a zis lui Cain: ,,Unde este fratele tău Abel?“ El a răspuns: ,,Nu ştiu. Sînt eu păzitorul fratelui meu?“
10Şi Dumnezeu a zis: ,,Ce ai făcut? Glasul sîngelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine.
11Acum blestemat eşti tu, isgonit din ogorul acesta, care şi -a deschis gura ca să primească din mîna ta sîngele fratelui tău!
12Cînd vei lucra pămîntul, să nu-ţi mai dea bogăţia lui. Pribeag şi fugar să fii pe pămînt.“
13Cain a zis Domnului: ,,Pedeapsa mea e prea mare ca s’o pot suferi.
14Iată că Tu mă izgoneşti azi de pe faţa pămîntului; eu voi trebui să mă ascund de Faţa Ta, şi să fiu pribeag şi fugar pe pămînt; şi oricine mă va găsi, mă va omorî.“
15Domnul i -a zis: ,,Nicidecum; ci dacă va omorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de şeapte ori.“ Şi Domnul a hotărît un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu -l omoare.
16Apoi, Cain a ieşit din Faţa Domnului, şi a locuit în ţara Nod, la răsărit de Eden.
17Cain s’a împreunat cu nevastă-sa; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate, şi a pus acestei cetăţi numele fiului său Enoh.
18Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl lui Mehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael; şi Metuşael a fost tatăl lui Lameh.
19Lameh şi -a luat două neveste: numele uneia era Ada, şi numele celeilalte era Ţila.
20Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele.
21Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta şi cu cavalul.
22Ţila, de partea ei, a născut şi ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă şi de fer. Sora lui Tubal-Cain era Naama.
23Lameh a zis nevestelor sale: ,,Ada şi Ţila, ascultaţi glasul meu! Nevestele lui Lameh, ascultaţi cuvîntul meu! Am omorît un om pentru rana mea, Şi un tînăr pentru vînătăile mele.
24Cain va fi răsbunat de şeapte ori, Iar Lameh de şaptezeci de ori cîte şapte.“
25Adam s’a împreunat iarăş cu nevastă-sa; ea a născut un fiu, şi i -a pus numele Set; ,,căci“, a zis ea, ,,Dumnezeu mi -a dat o altă sămînţă în locul lui Abel, pe care l -a ucis Cain.“
26Lui Set i s’a născut şi lui un fiu, şi i -a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.

Geneza 5
1Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om, l -a făcut după asemănarea lui Dumnezeu.
2I -a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, i -a binecuvîntat, şi le -a dat numele de ,,om“, în ziua cînd au fost făcuţi.
3La vîrsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul şi asemănarea lui, şi i -a pus numele Set.
4După naşterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
5Toate zilele pe cari le -a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zeci de ani; apoi a murit.
6La vîrsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos.
7După naşterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute şapte ani, şi a născut fii şi fiice.
8Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit.
9La vrîsta de nouăzeci de ani, Enos a născut pe Cainan.
10După naşterea lui Cainan, Enos a mai trăit opt sute cincisprezece ani, şi a născut fii şi fiice.
11Toate zilele lui Enos au fost de nouă sute cinci ani; apoi a murit.
12La vrîsta de şapte zeci de ani, Cainan a născut pe Mahalaleel.
13După naşterea lui Mahalaleel, Cainan a mai trăit opt sute patruzeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
14Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani; apoi a murit.
15La vrîsta de şase zeci şi cinci de ani, Mahalaleel a născut pe Iared.
16După naşterea lui Iared, Mahalaleel a mai trăit opt sute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
17Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouăzeci şi cinci de ani; apoi a murit.
18La vrîsta de o sută şasezeci şi doi de ani, Iared a născut pe Enoh.
19După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
20Toate zilele lui Iared au fost de nouă sute şase zeci şi doi de ani; apoi a murit.
21La vrîsta de şase zeci şi cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala.
22După naşterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
23Toate zilele lui Enoh au fost trei sute şase zeci şi cinci de ani.
24Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s’a mai văzut, pentru că l -a luat Dumnezeu.
25La vrîsta de o sută opt zeci şi şapte de ani, Metusala a născut pe Lameh.
26După naşterea lui Lameh, Metusala a mai trăit şapte sute opt zeci şi doi de ani; şi a născut fii şi fiice.
27Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şase zeci şi nouă de ani; apoi a murit.
28La vîrsta de o sută optzeci şi doi de ani, Lameh a născut un fiu.
29El i -a pus numele Noe, zicînd: ,,Acesta ne va mîngîia pentru osteneala şi truda mînilor noastre, cari vin din acest pămînt, pe care l -a blestemat Domnul.“
30După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouă zeci şi cinci de ani; şi a născut fii şi fiice.
31Toate zilele lui Lameh au fost de şapte sute şaptezeci şi şapte de ani; apoi a murit.
32Noe, la vrîsta de cinci sute de ani, a născut pe Sem, Ham şi Iafet.

Geneza 6
1Cînd au început oamenii să se înmulţească pe faţa pămîntului, şi li s’au născut fete,
2fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe cari şi le-au ales.
3Atunci Domnul a zis: ,,Duhul Meu nu va rămînea pururea în om, căci şi omul nu este decît carne păcătoasă: totuş zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.“
4Uriaşii erau pe pămînt în vremurile acelea, şi chiar şi după ce s’au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, şi le-au născut ele copii: aceştia erau vitejii cari au fost în vechime, oameni cu nume.
5Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pămînt, şi că toate întocmirile gîndurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.
6I -a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pămînt, şi S’a mîhnit în inima Lui.
7Şi Domnul a zis: ,,Am să şterg de pe faţa pămîntului pe omul pe care l-am făcut, dela om pînă la vite, pînă la tîrîtoare, şi pînă la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut.“
8Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului.
9Iată cari sînt urmaşii lui Noe. Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.
10Noe a născut trei fii: Sem, Ham şi Iafet.
11Pămîntul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pămîntul era plin de silnicie.
12Dumnezeu S’a uitat spre pămînt, şi iată că pămîntul era stricat; căci orice făptură îşi stricase calea pe pămînt.
13Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: ,,Sfîrşitul oricărei făpturi este hotărît înaintea Mea, fiindcă au umplut pămîntul de silnicie; iată, am să -i nimicesc împreună cu pămîntul.
14Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s’o împarţi în cămăruţe, şi s’o tencuieşti cu smoală pe dinlăuntru şi pe dinafară.
15Iată cum s’o faci: corabia să aibă trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi în lăţime şi treizeci de coţi în înălţime.
16Să faci corăbiei o fereastră, sus, lată de un cot; uşa s’o pui în laturea corăbiei; şi să faci un rînd de cămări jos, altul la mijloc şi altul sus.
17Şi, iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pămînt, ca să nimicească orice făptură de supt cer, care are suflare de viaţă; tot ce este pe pămînt va pieri.
18Dar cu tine fac un legămînt; să intri în corabie, tu şi fiii tăi, nevastă-ta şi nevestele fiilor tăi împreună cu tine.
19Din tot ce trăieşte, din orice făptură, să iei în corabie cîte două din fiecare soi, ca să le ţii vii cu tine: să fie o parte bărbătească şi o parte femeiască.
20Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor, şi din toate tîrîtoarele de pe pămînt după soiul lor, să vină la tine înlăuntru cîte două din fiecare soi, ca să le ţii cu viaţă.
21Şi tu, ia-ţi din toate bucatele cari se mănîncă, şi fă-ţi merinde din ele, ca să-ţi slujească de hrană ţie şi lor.“
22Aşa a şi făcut Noe: a făcut tot ce -i poruncise Dumnezeu.

Matei 2

Matei 2
1După ce S’a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim,
2şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.“
3Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s’a turburat mult; şi tot Ierusalimul s’a turburat împreună cu el.
4A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
5,,În Betleemul din Iudea“, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul:
6,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.“
7Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.
8Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis: ,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.“
9După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s’a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
10Cînd au văzut ei steaua, n’au mai putut de bucurie.
11Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s’au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s’au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă.
12În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s’au întors în ţara lor pe un alt drum.
13După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.“
14Iosif s’a sculat, a luat Pruncul şi pe mama lui, noaptea, şi a plecat în Egipt.
15Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: ,,Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.“
16Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s’a mîniat foarte tare, şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi.
17Atunci s’a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:
18,,Un ţipăt s’a auzit în Rama, plîngere, şi bocet mult: Rahela îşi jălea copiii, şi nu voia să fie mîngîiată, pentrucă nu mai erau.“
19După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,
20şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit ceice căutau să ia viaţa Pruncului.“
21Iosif s’a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, şi a venit în ţara lui Israel.
22Dar cînd a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau, în locul tatălui său Irod, s’a temut să se ducă acolo; şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii.
23A venit acolo, şi a locuit într’o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.

The Ianuarie 2, 2008 - Biblia într-un an by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.