Cred că am contemplat cu (aproape) toți bloggerii de ce scriem.  Eu am meditat asupra scrierii blogului aici și am arătat de ce mai scriu.  Alții au motivat blogarea pe siteurile lor.  Fiecare are motivele sale.  Unii o fac pentru că au ce spune, alții pentru că cred că ceea ce au de spus este important, alții scriu pentru a ieși din anonimat, alții pentru că nu au altceva mai bun de făcut, alții pentru că e la modă, etc etc. 

Citeam undeva despre un apel public lansat de către o companie: era vorba de un concurs de eseuri/propuneri despre strategii de marketing.  În apelul inițial, se spunea că va fi premiul; dar, pe măsură ce s-au aliniat doritori într-ale scrisului, nu se mai vorbea despre premii ci doar despre a scrie.  Curând compania (probabil fără fonduri dar cu un creier bun la management) avea mii de eseuri-propunere scrise de binevoitori și unii dintre aceștia chiar mari specialiști!  Dacă ar fi fost solicitați expres să scrie propunerile, ar fi cerut mii de dolari pentru serviciile lor!  Dar, luați de vârtejul competiției cu alții (țineți minte, premiul se pierduse din vedere) au scris doar pentru a dovedi că ei au idei.

Mă gândesc la motivația noastră de a face unele lucruri „în Trupul” lui Christos.  Îmi vin în minte pentru a fi văzuți, pentru avantaje, pentru o slavă deșartă, pentru bani, pentru că ne-au spus alții ce să facem, ca să nu se supere Dumnezeu, pentru că nu are cine să facă, pentru a scăpa de un sentiment de vinovăție, pentru a pune lucruri bune pe talerul cumpenei noastre ca să contracareze lucrurile rele de pe celălalt taler, etc etc.  Și așa uităm de ce facem unele lucruri.  Ne-am intrat în mână și continuăm în virtutea inerției.

E oare greșit să faci ceea ce faci (pentru Domnul) ținând cont de răsplătirile cerești?  Sunt acestea o motivație bună?  Te poți simți nevinovat făcând ceea ce faci pentru o răsplătire?  Eu cred că da, este bine și chiar recomandabil să nu pierzi din vedere răsplătirile cerești.  Dacă în motive pământești poate exista un sâmbure de egoism, nu există nimic rău în răsplătirile divine!  Și, nu-ți fă nici o problemă, calea de a ajunge la răsplătirile cerești nu va fi așternută cu flori și osanale… decât poate înainte de răstignirea ta!

Citeam în Biblie că Isus a făcut ceea ce a făcut anticipând bucuria de care va avea parte (Evrei 12:2… Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu).  Asta deci validează cele spuse mai sus.  Ca să nu mai vorbim despre faptul că și aici în viața aceasta, ai „răsplătiri”!  Despre câteva dintre acestea, poate mâine!

Viewed 33 times by 21 viewers

The Mai tii cont de premiu? by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.