PERSPECTIVE CRESTINE

Astăzi 2 Cronici capitolele 13 şi 14, Ioan 12:1-26

Capitolul 13

1. În al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, peste Iuda a început să domnească Abia.

2. El a domnit trei ani la Ierusalim. Mama sa se numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Între Abia şi Ieroboam a fost război. Continue Reading »

21 Decembrie 1943 - 29 Mai 2008

Dragi cititori,

Cei dintre voi care mai citiţi ROMANIAN TIMES probabil aţi văzut că am semnat ultimul editorial al ziarului. Asta pentru că editorul Cristian Ioanide era bolnav şi m-a rugat să scriu editorialul numărului trecut. Dar chiar înainte de apariţia ziarului tipărit, Cristian îşi revenise şi am povestit cu el la telefon. De unde era să ştiu eu că va fi ultima noastră conversaţie? Luni l-am sunat din nou sa-l întreb de sănătate şi am aflat că lui Cristian i s-a făcut rău şi a plecat înapoi la spital. Era vorba să stea acolo 3-4 zile, şi urma să-l sun din nou astăzi. Chiar ştiind că voi fi în Portland weekendul acesta, mă gândeam să trec pe la el! Apoi astăzi, vestea pe care nu o aşteptăm nici unul dintre noi şi nuvrem s-o auzim în familiile noastre, în cercul nostru de prieteni, dar nici peste mări şi ţări, despre necunoscuţi din vreun trib african… Cristian a murit!

Regret enorm plecarea lui dintre cei vii. Îl cunosc de cel puţin 10 ani. Vreo şapte ani am colaborat din când în când la ziarul Romanian Times. Recent, după apariţia blogului meu, m-a încurajat să scriu şi a început să preia articole de pe blog pe care le posta zilnic pe site-ul RT şi câte unul în ediţia tipărită. Mă suna mereu să-mi spună că i-a plăcut un articol sau altul. Eu îi spuneam că nu scriu ca profesionist, blogul e doar un fel de jurnal de amator. Dar Cristian nu privea nimica din punct de vedere amator!

Cristian a fost un om rar. Nu-i cunosc defecte, dar îi ştiu o mulţime de calităţi. Şi-a iubit nespus neamul românesc, din cauza neajunsurilor căruia suferea profund. Era un fin observator al scenelor politice şi culturale atât din România, din SUA şi din lumea întreagă. Era un ahtiat student al profeţiilor, în special biblice, şi în domeniul acesta avea o fineţe şi profunzime de care puţini teologi dau dovadă. Un mare maestru al peniţei, era un păstrător de limbă curată şi elegantă românească. Abunda de inspiraţie şi idei şi întotdeauna m-a fascinat uşurinţa şi dezinvoltura cu care se avânta în tot felul de subiecte, care mai de care mai variate şi inedite. Fiul celebrului poet şi autor creştin Costache Ioanid, Cristian a moştenit din plin talentul tatălui său, şi încă ceva în plus!

Lui Cristian i-a plăcut să promoveze scriitori. Era mereu în căutare de talent, de colaboratori. În afara eforturilor financiare ale lui Mircea Liubanovici şi Beniamin Lucescu, dacă Romanian Times a existat şi a prosperat este numai din cauza eforturilor lui Cristian. Poate că adesea şi-o fi neglijat familia şi alte îndatoriri casnice, dar eforturile şi sacrificiul său pentru publicaţie a atins benefic mii de cititori de pretutindeni.

Nu l-am auzit pe Cristian vorbind niciodată de rău pe nimeni. Avea frustrările sale cum le au toţi oamenii, mai ales acei ce colaboreză cu alţi oameni, şi mai ales cei ce, dintre toţi oamenii, colaborează cu neamul nostru românesc. Dar nu-mi amintesc vreodată să fi nominalizat pe cineva cu care ar fi avut ceva necazuri. Mai degrabă îşi manifesta nemulţumirea cu un oftat prelung şi apoi îşi vedea mai departe de treabă ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic. Mereu pozitiv, optimist, şi fiind în stare să se bucure de cele mai mici reuşite!

O să-i lipsească Cristian nu doar soţiei şi familiei, ci comunităţii româneşti din Portland, Oregon, precum şi românilor de pretutindeni. A plecat nu doar un om deosebit, ci un scriitor care, deşi în aparenţă trăia în anonimat, era de o rară sensibilitate, erudiţie şi capacitate. Ca şi creştin, sper din inimă ca omul Cristian şă-şi fi cunoscut şi întâlnit Creatorul, şi astfel să ne putem revedea vreodată!

La editura Humanitas a apărut cartea „Surprins de Bucurie” a lui C. S. Lewis, în traducerea lui Emanuel Conţac.   Bucuria traducerii în limba română a acestei cărţi m-a surprins şi pe mine şi o recomand cu căldură tuturor cititorilor mei.  Aveţi mai jos câteva informaţii despre carte, autorul ei şi traducătorul acesteia.

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) s-a născut la Belfast, într-ofamilie anglo-irlandeză a cărei pasiune pentru lectură i s-a transmis şi lui de la o vârstă fragedă. De îndată ce a învăţat să scrie, a trecut la primele exerciţii literare – povestiri despre „şoricei îmbrăcaţi în zale“ şi isprăvile lor cavalereşti. La patru ani le punea deja în
vedere apropiaţilor că doreşte să i se spună „Jacksie“, devenit mai târziu „Jack“. Tot în copilărie trăieşte întâia oară Bucuria, o experienţă fundamentală, a cărei semnificaţie avea s-o expună pe larg în autobiografia sa spirituală, Surprins de Bucurie (1955).

A renunţat la creştinism, după propriile spuse, la 13–14 ani, când era elev la Cherbourg House, o şcoală elementară particulară din Malvern, mai ales ca urmare a învăţăturilor heterodoxe ale intendentei şcolii, Miss G.E. Cowie. După o şedere de un an la Colegiul Malvern, a luat lecţii cu un profesor particular, W.T. Kirkpatrick, sub a cărui îndrumare a câştigat o bursă de studii la Oxford. În 1925 a fost ales fellow al Colegiului Magdalen, unde va preda aproape trei decenii, până la ocuparea catedrei de literatură engleză
medievală şi renascentistă de la Cambridge (1954).

În 1929 revine la creştinism sau, mai exact, la teism, ca „cel mai şovăielnic şi mai abătut convertit din toată Anglia“. Până a ajunge însă la credinţa că „Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu“ aveau să mai treacă doi ani. În 1933 publică The Pilgrim’s Regress. În următorii treizeci de ani scrie numeroase alte lucrări de apologetică sau spiritualitate creştină: Miracles, The Four Loves, The Problem of Pain (trad. rom. în volumul Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Humanitas, Bucureşti, 1997), The Screwtape Letters (Sfaturile
unui diavol bătrân către unul mai tânăr, Humanitas, Bucureşti, 2003), Mere Christianity (Creştinism, pur şi simplu, Humanitas, Bucureşti, 2004), The Great Divorce, A Grief Observed. În paralel, publică science-
fiction (Space Trilogy) şi literatură pentru copii (Cronicile din Narnia, Rao, Bucureşti, 2006), abordând subiecte de inspiraţie creştină.  Între numeroasele sale lucrările ştiinţifice, se detaşează The Allegory of Love: A Study in Medieval Tradition, Rehabilitations and Other Essays şi English Literature in the Sixteenth Century Excluding Drama.

EMANUEL CONŢAC este asistent universitar la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti şi doctorand în filologie al Universităţii din Bucureşti. Amai tradus pentru editura Logos din Cluj: John Stott, Puterea predicării (2004); Stanley Grenz et al., Dicţionar de termeni teologici (2005); Moisés Silva şi Walter Kaiser,
Introducere în hermeneutica biblică (2006); Gordon Fee, Exegeza Noului Testament (2006); Douglas Stuart, Exegeza Vechiului Testament ( 2006).

Astăzi 2 Cronici capitolele 10, 11 şi 12, Ioan 11:30-57

Capitolul 10

1. Roboam s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat.

2. Când a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon; şi s-a întors din Egipt. Continue Reading »

Astăzi 2 Cronici capitolele 7, 8 şi 9, Ioan 11:1-29

Capitolul 7

1. Când şi-a isprăvit Solomon rugăciunea, s-a pogorât foc din cer şi a mistuit arderea de tot şi jertfele, şi slava Domnului a umplut casa.

2. Preoţii nu puteau să intre în Casa Domnului, căci slava Domnului umplea Casa Domnului. Continue Reading »

Într-un articol publicat în ziarul Granma al Partidului Comunist din Cuba Fidel Castro a afirmat că nu-i poartă ranchiună lui Obama (pentru afirmaţia lui Obama că va menţine embargoul economic vechi de 50 de ani împotriva Cubei) dar nu-l poate nici apăra, deoarece asta l-ar dezavantaja în faţa adversarilor săi.  Castro a continuat spunând că Obama este un candidat puternic, progresiv din punct de vedere uman şi social.

Astăzi 2 Cronici capitolele 4, 5 şi 6, Ioan 10:24-42

Capitolul 4

1. A făcut un altar de aramă, lung de douăzeci de coţi, lat de douăzeci de coţi, şi înalt de zece coţi.

2. A făcut marea turnată. Ea avea zece coţi de la o margine la alta, era rotundă de tot, înaltă de cinci coţi, şi un fir de treizeci de coţi ar fi înconjurat-o. Continue Reading »

O fi având ofiţerul acesta ceva informaţii screte?  Să ne fi scăpat nouă ceva?  Sau doar se pregăteşte să stea mai mult între arabi?  Hmm… Interesant!

Astăzi 2 Cronici capitolele 1, 2 şi 3, Ioan 10:1-23

Capitolul 1

1. Solomon, fiul lui David, s-a întărit în domnie; Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el; şi l-a înălţat din ce în ce mai mult.

2. Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor peste mii şi sute, judecătorilor, mai marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părinteşti;

3. şi Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălţimea de la Gabaon. Acolo se afla cortul întâlnirii lui Dumnezeu, făcut în pustie de Moise, robul Domnului. Continue Reading »

Astăzi 1 Cronici capitolele 28 şi 29, Ioan 9:24-41

Capitolul 28

1. David a chemat la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, căpeteniile seminţiilor, căpeteniile cetelor din slujba împăratului, căpeteniile peste mii şi căpeteniile peste sute, pe cei mai mari peste toate averile şi turmele împăratului şi ale fiilor săi, pe dregători, pe viteji şi pe toţi voinicii.

2. Împăratul David s-a sculat în picioare şi a zis: „Ascultaţi-mă, fraţilor şi poporul meu! Aveam de gând să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legământului Domnului şi pentru aşternutul picioarelor Dumnezeului nostru, şi mă pregăteam s-o zidesc. Continue Reading »

Astăzi 1 Cronici capitolele 25, 26 şi 27, Ioan 9:1-23

Capitolul 25

1. David şi căpeteniile oştirii au pus de o parte pentru slujbă pe aceia din fiii lui Asaf, Heman şi Iedutun, care proroceau întovărăşiţi de harfă, de alăută şi de chimvale. Şi iată numărul celor ce aveau de îndeplinit lucrarea aceasta.

2. Din fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania şi Aşareela, fiii lui Asaf, sub cârmuirea lui Asaf, care prorocea după poruncile împăratului. Continue Reading »

o sa revin (imi cer scuze dar sunt ft ft ocupat!) cu o transcriere/traducere a celor spuse.

Recent, domnul Mănăstireanu s-a „aplecat” asupra unui articol de-al meu în care aduceam la cunoştinţă poziţia lui Ergun Caner de la Liberty University cu privire la „Manifestul Evanghelic.”  Nevoit de lipsa unor alte puncte de pornire în discutarea „manifestului”, domnul Mănăstireanu vă îndemna să citiţi ceea ce am scri eu ca apoi să vă duceţi la discuţii pe blogul dânsului.

Mai înainte de a face pe scurt ceea ce mi-am propus prin titlu, vreau să recunosc că, catalogarea mea ca „fundamentalist”, venită din partea domnului Mănăstireanu mă onorează!  Voi continua să mă feresc de a-l pune pe domnul Mănăstireanu într-o cutiuţă anume, lăsând în continuare să curgă cerneala şi cuvintele pe blogurile noastre.  Vom avea astfel posibilitatea de a ne picta autoportretul şi eu şi domnul Mănăstireanu.

L-am numit pe Jim Wallis „liberal” inspirat de un articol scris despre el în Boston Globe la 23 Ianuarie 2005.  Apăruse cu o săptămână mai înainte cartea lui Wallis, întitulată „God´s Politics: Why the Right Gets It Wrong and the Left Doesn’t Get It” (HarperSanFrancisco).  Autorul articolului este Wen Stephenson şi articolul se întitulează: The Amazing true story of the liberal evangelical.  Articolul este mai lung şi conţine şi transcrierea unui interviu telefonic luat de Wen Stephenson lui Jim Wallis.  Îl puteţi citi la linkul dat mai sus.  În articol, reporterul spune: „But don’t peg Wallis as a leader of the so-called “religious left,” as The New York Times did last week in the headline of a story about congressional Democrats seeking Wallis’s advice at the start of the new session. He rejects the term, partly because, as he points out, he’s more conservative than liberal on issues like abortion, marriage, and the traditional family. But also because the label is distracting, even defeating.” Adică, pe româneşte, „Nu-l etichetaţi pe Wallis ca un lider al aşa-numitei „stânga religioasă”, cum a făcut New York în săptămâna trecută într-un titlu al unei relatări despre democraţii din Congress care au cerut sfatul lui Wallis la începutul unei noi sesiuni (a Congressului).  El (Wallis) respinge termenul în parte, pentru că, aşa cum arată el, este mai mult conservatordecât liberal cu privire la chestiuni precum avortul, căsătorie şi familia tradiţională.  Dar şi pentru că eticheta distrage (atenţia), ba chiar înfârânge (apriori).”

Deci, în timp ce domnul Mănăstireanu afirmă: „1. Mai întâi vreau să distanţez de inclinaţia domnului Pope (ca şi a altora din dreapta americană) de a pune cu uşurinţă etichete depreciative peste cei cu care nu sunt de acord. Astfel, domnul Pope îl numeşte “liberal” pe Jim Wallis, ştiind foarte bine că aceată caracterizare îl va discredita definitiv în ochii cititorilor săi. Wallis este însă doar un evanghelic de stânga, şi nu se defineşte ca liberal, nici n-a fost etichetat astfel de criticii obiectiv ai scenei americane, ci doar de extrama dreapta.” Wallis însuşi respinge termenul folosit de domnul Mănăstireanu.  În schimb, nu respinge nicăieri etichetarea de „liberal” din titlul articolului citat.  Cred că nu avem nevoie de ce spun alţii despre Wallis, atâta vreme cât se defineşte el pe sine.

Şi nu în ultimul rând, cine sunt „criticii obiectivi” ai scenei americane?  Până-i descoperim, rămânem cu cele de mai sus.  Voi reveni cu o descriere mai amănunţită a lui Jim Wallis şi a activităţilor sale.  Ca să nu-l discredităm pe Jim Wallis pe baza unor preferinţe a dreptei americane, dar nici să nu-l apreciem pe baza unor preferinţe a domnului Mănăstireanu, ci să avem o imagine corectă pe baza unor fapte şi afirmaţii ale domnului Wallis.

Astăzi 1 Cronici capitolele 22, 23 şi 24, Ioan 8:28-59

Capitolul 22

1. Şi David a zis: „Aici să fie Casa Domnului Dumnezeu, şi aici să fie altarul arderilor de tot pentru Israel.”

2. David a strâns pe străinii din ţara lui Israel, şi a însărcinat pe cioplitorii de piatră să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu.

3. A pregătit şi fier din belşug pentru cuiele de la aripile uşilor şi pentru scoabe, aramă atât de multă încât nu puteau s-o numere, Continue Reading »

Astăzi 1 Cronici capitolele 19, 20 şi 21, Ioan 8:1-27

Capitolul 19

1. După aceea, Nahaş, împăratul fiilor lui Amon, a murit, şi în locul lui a domnit fiul său.

2. David a zis: „Voi arăta bunăvoinţă lui Hanun, fiul lui Nahaş, căci tatăl lui a arătat bunăvoinţă faţă de mine.” Şi David a trimis soli să-l mângâie pentru moartea tatălui său. Când au ajuns slujitorii lui David în ţara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să-l mângâie,

3. căpeteniile fiilor lui Amon au zis lui Hanun: „Crezi că David îţi trimite oameni să te mângâie, ca să cinstească pe tatăl tău? – Oare n-au venit slujitorii lui la tine ca să cunoască cetatea şi s-o nimicească, şi ca să iscodească ţara?” Continue Reading »

Foto de Jeremiah Sullivan

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai New Age-ului, Deepak Chopra a lăudat conţinutul şi pe semnatarii „Manifestului Evanghelic.”  El afirmă că a remarcat nota conciliantă a manifestului, şi faptul că semnatarii acestuia nu vor să atace alte credinţe nici să le excludă.  A remarcat de asemenea recunoaşterea că trăim într-o „global era” (o epocă globală) care arată că evanghelicii de astăzi au înţeles că pământul (creaţia lui dumnezeu, în cuvintele lui Chopra) trebuie respectat şi îngrijit.  „Dacă vrei să salvezi pământul, atunci nu are rost să ataci restul omenirii, care se închină unui alt dumnezeu” a spus Chopra. Continue Reading »

Mulţumesc tuturor celor ce m-aţi încurajat să rămân în blogosferă, precum vă mulţumesc şi pentru cuvintele frumoase de apreciere.  Vă rog să mă iertaţi dacă NU voi publica cometariile voastre… din modestie.  O să le păstrez ca pe ceva de preţ, în seiful inimii mele.  Încă sunt în rugăciune pentru subiectul bloguitului.  Domnul cu voi şi cu noi toţi.

O explicare a iubirii lui Dumnezeu pentru tine si mine, prin laminin, o proteina moleculara pusa de Domnul in corpul uman, care de fapt tine laolalta tot organismul si-i spune fiecarei parti ce sa faca. Frumos.

Astăzi 1 Cronici capitolele 16, 17 şi 18, Ioan 7:28-53

Capitolul 16

1. După ce au adus chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru el, şi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi de tot şi jertfe de mulţumiri.

2. Când a isprăvit David de adus arderile de tot şi jertfele de mulţumiri, a binecuvântat poporul în Numele Domnului.

3. Apoi a împărţit tuturor celor din Israel bărbaţi şi femei, fiecăruia câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă de stafide. Continue Reading »