May 04 2008

Seminţele compasiunii - continuare 1

Evenimentele din Seattle nu au fost, cum zic unii, doar nişte manifestări sociale! De exemplu, la evenimente au participat printre alţii formaţia muzicală „Dave Matthews Band”. Blogul „Live Daily” spune că manifestările au fost „centered on His Holiness the Dalai Lama” (în jurul Sfinţeniei sale, Dalai Lama).

Un creştin nu poate participa la nici un eveniment dezbrăcat de creştinism. Pe de o parte, creştinismul nu este o religie de duminica, cum o concep cei mai mulţi dintre creştini şi cum o percep şi ceilalţi oameni care observă creştinul, ci este ceva ce te copleşeşte, te domină şi te schimbă. Rezultatul este un om nou. La orice activitate participă, creştinul are de-acum un nou „Domn” şi tot ce face, face ca pentru Domnul, fie că mănâncă, fie că munceşte fie că se odihneşte. Creştinul este al Domnului în viaţă şi în moarte!

Pe de altă parte, nici Dalai Lama nu poate participa la un asemenea eveniment separat de ceea ce crede el (şi sute de mii de urmaşi) că este: reîncarnarea unui Maestru Budhist care şi-a refuzat propria nirvană pentru a se reîncarna cu scopul de a ajuta omenirea. Cu alte cuvinte, Dalai Lama este un lider religios, un fel de mesia al budiştilor tibetani şi nu numai! Seeds of Compassion (seminţele compasiunii) a fost organizat în jurul înţelepciunii sale: „Seeds of Compassion will serve as a unifying catalyst to amplify the work of the many organizations and programs focusing on this critical area beginning with a transformative event anchored by the deep wisdom of His Holiness the Dalai Lama in Seattle, Washington from April 12–15, 2008” (vezi aici).

Uite un alt citat: „Our compassion is our Buddha seed or Buddha nature, our potential to become a Buddha. It is because all living beings possess this seed that they will all eventually become Buddhas.” (Compasiunea noastră este sămânţa noastră de Buddha sau natura de Buddha, potenţialul nostru de a deveni Buddha. Deoarece toate fiinţele vii posedă această sămânţă, vor deveni cu toţii în cele din urmă Buddh - vezi aici sursa).

Deci, să recapitulăm: evenimentele din Seattle au fost organizate în jurul lui Dalai Lama, pentru a învăţa din înţelepciunea sa. Dalai Lama este autoritatea supremă în budism; el este o personalitate religioasă care nu se poate despărţi de ceea ce este şi reprezintă. Intenţia sa a fost ca să activeze seminţele de compasiune (Buddha) în copii şi tineri ca să devină şi ei… Buddha!

Atunci, ce au căutat acolo doi pastori creştini evanghelici? De ce este atât de bucuros Doug Pagitt în video-castul său transmis din maşina pe care o conducea de la Seattle către Portland a doua zi după participarea la întâlnire şi postat pe site-ul său personal (www.dougpagitt.com AICI)? Ce au căutat acolo atâţia alţi creştini îndoiţi cu apă din Seattle şi alte oraşe? Este clar că credinţa lui Dalai Lama este închinare la demoni, la idoli şi o lucrare a întunericului. Apostolul Pavel ne avertizează: 1 Cor 10:20 Dimpotrivă, eu zic că ce jerfesc Neamurile, jertfesc dracilor, şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu dracii. Tot el ne spune: 2 Cor 6:14-15 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi Suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.”

Este clar că atunci când creştinul nu-şi mai găseşte întreaga sa plăcere în Dumnezeu o va căuta în altă parte. Când nevoile noastre nu-s împlinite de Domnul vom recurge la alte mijloace. Când ne îndepărtăm de Domnul ne vom alipi de alţi dumnezei. Şi-n timpul acesta, vom învăţăturile altor guru nu ni se vor părea chiat atât de periculoase, personalităţile lor vor fi adminrabile, vom începe să credem că poate Dumnezeu Bibliei nu este singurul Dumnezeu adevărat, şi că Isus nu este singura Cale ci mai sunt şi alte căi…. Între timp am devenit ecumenici, fără să observăm!

Word Count: 764

No responses yet

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply