Acum câţiva ani când statul Oregon a fost primul stat care a votat legalitatea eutanasiei eu care locuiam acolo şi am votat împotriva legii, ştiam că ceea ce se întâmpă acum va fi mai devreme sau mai târziu, inevitabil.  Este uşor de dedus că orice redută a moralităţii căzută deschide breşe pentru intrarea unor şi mai mari căderi.  De exemplu, după legalizarea căsătoriei homosexualilor, vor urma (nu neaparat în ordinea aceasta) legalizarea poligamiei, pedofiliei, zoofiliei, şi a altor devieri sexuale.  Legalizarea avortului a premers legalizarea eutanasierii, şi aceasta va fi urmată de tentative de legalizare a eliminării persoanelor cu handicap, a celor slabi şi nedoriţi, şi-n cele din urmă la legalizarea omuciderii!

Ştiu, ştiu!  O să-mi spuneţi că sunt prea pesimist, că nu cred în puterea morală a societăţii, a civilizaţiei avansate în care trăim.  Societatea va avea devieri de la norma morală precum cele descrise mai sus, dar apoi îşi va da seama că a mers prea departe şi-şi va reveni!  Aşa ar fi, dacă omul nu ar fi căzut în păcat!  Doar că, nu ştim cât de departe am fi decăzut până acum, în absenţa de „sare” creştină în societatea umană.  Dar pe măsură ce creştinismul devine mai diluat, răul avasează.  Şi de aceea eu nu cred în capacitatea intrinsecă a societăţii de auto-reglare morală.  Reglarea morală a călătorit adesea pe spinarea unor „treziri” spirituale, în mijlocul cărora oamenii se întorceau la Domnul prin pocăinţă.  Întoarcerea în masă la Domnul provoca reconsiderarea poziţiei morale.

Dar ce anume m-a stârnit?  Barbara Wagner din Oregon are cancer la plămâni.  Neavând dare de mână, dna. Wagner are o asigurare medicală de stat (de felul celor promise de Obama tutulor americanilor!), cunoscută sub numele de „Oregon Health Plan.”  Recent, dna. Wagner a primit o scrisoare de la administratorii asigurării că, aceasta nu plăteşte pentru tratamentul împotriva cancerului, dar dacă vrea să folosească eutanasia asistată de medici, va plăti pentru această operaţie!  Adică, plătim să te omori, dar nu plătim ca să trăieşti!

Dr. Walter Shaffer directorul Oregon Health Plan în apărarea deciziei organizaţiei sale a spus: „Noi nu putem plăti pentru orice procedură medicală pentru oricine.  De aceea, încercăm să avem o poliţă de asigurare care să fie în acord cu binele câtor mai mulţi oameni.”  Mai puţin cei bolnavi, care au nevoie de tratament, citim noi printre rânduri!  Şi, dacă tot are cancer dna. Wagner, de ce să cheltuim orzul pe gâşte, că şi aşa se ştie că nu a scăpat nimeni de cancer!  Bani cheltuiţi de pomană, citim tot printre rânduri.

Observaţi cum după legalizarea eutanasierii, statul spune acum cine merită să trăiască şi cine nu?  Cum un bolnav de cancer este prea bolnav ca să merite tratamentul, aşa că mai bine să moară?  Cum cineva care are nevoie de transplant de organe vitale costă prea mult „statul”, aşa că mai bine să moară?

Ideile acestea provin din secularism şi din ateism.  Unul dintre exponenţii de seamă ai ateismului merge şi mai departe: Sam Harris spune în cartea sa „Letter to a Christian Nation” (pag 23-24)” că anumiţi indivizi care au idei dăunătoare societăţii ar trebui exterminaţi!

The Plătim pentru sinucidere dar nu pentru tratament! by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.