Daniel Dixon şi soţia sa Sharon au fost în ultimii 8 ani administratorii unui bloc de locuinţe pentru oameni cu venituri mici. Creştini fiind, soţii Dixon aveau pe un perete în biroul lor o pictură pe sticlă care într-un colţ avea scris „Uitaţi-văcu băgare de seamă la crinii de pe câmp! Matei 6:28”.
Într-o zi s-au trezit cu un control din partea companiei care era proprietara clădirii. Numele inspectoarei este Christina Saunders. Aceasta s-a uitat prin biroul Dixonilor, apoi când a văzut pictura a întrebat-o pe Sharon dacă mesajul înscris pe ea este religios. Sharon a răspuns că da. Atunci inspectoarea i-a cerut s-o dea jos de pe perete. Sharon i-a spus că o va da jos, dar mai întâi trebuie să ceară consimţământul soţului ei; şi cu aceste cuvinte, a plecat să-şi caute soţul, aflat undeva pe proprietate. Când amândoi soţii au revenit în birou, inspectoarea era deja plecată, şi pictura nu mai era pe perete. Au găsit mai târziu pictura pe un pat din apartamentul lor, în care se putea intra din birou, şi-n care inspaectoarea intrase fără aprobarea Dixonilor.
Mai târziu soţii Dixon au fost concediaţi din slujbă şi au fost daţi afară din apartament. Inspectoarea a justificat în faţa presei că motivul concedierii a fost că cei doi angajaţi erau „prea religioşi.” Desigur că Dixonii vor căuta despăgubiri materiale, dar asta este o altă poveste.
Cu 20 de ani în urmă era o cinste şi ceva pozitiv să fii creştin. Cine-i de vină pentru situaţia actuală? Poate răspunsul este prea complex pentru a fi conţinut într-un post de blog. Dar, putem aminti următoarele: ipocrizia multor figuri publice creştine, lipsa de viaţă consistentă a celor ce stau în băncile bisericilor, un standard scăzut de trăire care nu a demonstrat că creştinii ar fi mai deosebiţi decât ceilalţi oameni cu nimic, secularizarea societăţii americane, înmulţirea numărului de imigranţi ce au adus cu ei religii exotice, creşterea numărului de musulmani, concentrarea creştinilor în lupta pe două-trei probleme (avorturile şi căsătoria printre acestea) şi altele.
Se mai poate câştiga poziţia pierdută? Deşi sunt un „etern optimist”, nu cred. Întrebarea Domnului Isus din Luca 18:8 „Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?” nu este doar retorică. În glasul lui Isus este mai curând un regret la convingerea că nu, nu va găsi (multă) credinţă pe pământ! Îmi amintesc de cuvintele spuse prin gura proorocului din Patmos: Apocalipsa 22:11-12 „Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este Sfânt, să se sfinţească şi mai departe! Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.”

The S-a întâmplat în America – 1 by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.
Related posts:
- De ce (de)cade America Cândva clasele la şcolile publice începeau cu citirea unui pasaj...
- Nu doar în America… The European Court of Human Rights (ECHR – curtea europeană...
- America a votat pentru Schimbare! iată ce înseamnă (deocamdată) schimbarea! * **Readers who viewed this...
Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.


on
on 
