Psalmi 81
1 (Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cântaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
2 Cântaţi o cântare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!
3 Sunaţi din trâmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!
4 Căci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
5 El a rânduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, când a mers împotriva ţării Egiptului… Atunci am auzit un glas pe care nu l-am cunoscut: -
6 „I-am descărcat povara de pe umăr, şi mâinile lui nu mai ţin coşul.
7 Ai strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba.
8 Ascultă, poporul Meu, şi te voi sfătui, Israele, de M-ai asculta!
9 Nici un dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!
10 Eu Sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg, şi ţi-o voi umplea!”
11 Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu, Israel nu M-a ascultat.
12 Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.
13 O! de M-ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!
14 Într-o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor, Mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor lor;
15 cei ce urăsc pe Domnul l-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.
16 L-aş hrăni cu cel mai bun grâu, şi l-aş sătura cu miere din stâncă.
Psalmi 82
1 (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.
2 -„Până când veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? -
3 Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
4 Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi-i din mâna celor răi.”
5 Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep-nimic, ci umblă în întuneric; de aceea se clatină toate temeliile pământului.
6 Eu am zis: „Sunteţi dumnezei, toţi Sunteţi fii ai Celui Prea Înalt.”
7 Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.” -
8 Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pământul! Căci toate neamurile Sunt ale Tale.
Psalmi 83
1 (O cântare. Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, nu tăcea! Nu tăcea, şi nu Te odihni, Dumnezeule!
2 Căci iată că vrăjmaşii Tăi se frământă, şi cei ce Te urăsc înalţă capul.
3 Fac planuri pline de vicleşug împotriva poporului Tău, şi se sfătuiesc împotriva celor ocrotiţi de Tine.
4 „Veniţi” zic ei „să-i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!”
5 Se strâng toţi cu o inimă, fac un legământ împotriva Ta:
6 corturile lui Edom şi Ismaeliţii, Moabul şi Hagareniţii,
7 Ghebal, Amon, Amalec, Filistenii cu locuitorii Tirului.
8 Asiria se uneşte şi ea cu ei, şi îşi împrumută braţul ei copiilor lui Lot. (Oprire).
9 Fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la pârâul Chison,
10 care au fost nimiciţi la En-Dor, şi au ajuns un gunoi pentru îngrăşarea pământului.
11 Căpeteniile lor fă-le ca lui Oreb şi Zeeb, şi tuturor domnilor lor ca lui Zebah şi Ţalmuna!
12 Căci ei zic: „Să punem mâna pe locuinţele lui Dumnezeu!”
13 Dumnezeule, fă-i ca vârtejul de praf, ca paiul luat de vânt,
14 Ca focul care arde pădurea, şi ca flacăra, care aprinde munţii!
15 Urmăreşte-i astfel cu furtuna Ta, şi bagă groaza în ei cu vijelia Ta!
16 Acopere-le faţa de ruşine, ca să caute Numele Tău, Doamne!
17 Să fie ruşinaţi şi îngroziţi pe vecie, să le roşuească obrazul de ruşine şi să piară!
18 Ca să ştie că numai Tu, al cărui Nume este Domnul, Tu eşti Cel Prea Înalt pe tot pământul.
Romani 11:19-36
19. Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.”
20. Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te!
21. Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine.
22. Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut, şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi tu.
23. Şi chiar ei: dacă nu stăruie în necredinţă, vor fi altoiţi; căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăşi.
24. Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin, care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiţi ei, care sunt ramuri fireşti, în măslinul lor?
25. Fraţilor, pentru ca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire, care va ţine până va intra numărul deplin al Neamurilor.
26. Şi atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: „Izbăvitorul va veni din Sion, şi va îndepărta toate nelegiuirile de la Iacov.
27. Acesta va fi legământul, pe care-l voi face cu ei, când le voi şterge păcatele.”
28. În ce priveşte Evanghelia, ei sunt vrăjmaşi, şi aceasta spre binele vostru; dar în ce priveşte alegerea, sunt iubiţi, din pricina părinţilor lor.
29. Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile şi de chemarea făcută.
30. După cum voi odinioară n-aţi ascultat de Dumnezeu, şi după cum prin neascultarea lor aţi căpătat îndurare acum,
31. tot aşa, ei acum n-au ascultat, pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să capete şi ei îndurare.
32. Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toţi.
33. O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui, şi cât de neînţelese sunt căile Lui!
34. Şi în adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?
35. Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?”
36. Din El, prin El, şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.
