on 
on 
<!– /* Font Definitions */ @font-face {font-family:SimSun; panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1; mso-font-alt:”Arial Unicode MS”; mso-font-charset:134; mso-generic-font-family:auto; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:1 135135232 16 0 262144 0;} @font-face {font-family:”\@SimSun”; panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1; mso-font-charset:134; mso-generic-font-family:auto; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:1 135135232 16 0 262144 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:”"; margin:0in; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:Arial; mso-fareast-font-family:SimSun;} @page Section1 {size:8.5in 11.0in; margin:1.0in 1.0in 1.0in 1.0in; mso-header-margin:.5in; mso-footer-margin:.5in; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} –>
Nu, nu este o doctrină teologică… Este politică. La 1923 preşedintele Monroe într-un spici al său a spus că nu permite nici unei puteri europene să „calce pe iarba” americană, adică SUA nu mai este o colonie deschisă colonizării şi că se va opune oricărei încercări străine de a-şi extinde influenţa în „lumea nouă.” Pe vremea crizei rachetelor cubaneze când Uniunea Sovietică încerca să stabilească baze militare în Cuba şi să extindă Pactul de la Varşovia în zona Americii, preşedintele Kennedy a susţinut că doctrina Monroe este încă valabilă şi că SUA se va opune şi cu forţe armate tentativei sovietice a aduce rachete în Cuba. Read more »
