Astăzi citim Isaia capitolele 30 şi 31, Filipeni 4

Isaia 30

1  „Vai, zice Domnul-de copiii răzvrătiţi, care iau Hotărâri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu, şi îngrămădesc astfel păcat peste păcat!
2  Ei se pogoară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, şi să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor!
3  Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de ruşine, şi adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară.
4  Căci voievozii lui au şi ajuns la Ţoan, şi trimeşii lui au şi atins Hanesul.
5  Dar toţi vor rămâne de ruşine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu-i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre ruşinea şi ocara lor.”
6  Proorocie asupra unor dobitoace de la miazăzi: printr-un ţinut strîmtorat şi necăjit, de unde vine leoaica şi leul, năpîrca şi şarpele sburător, îşi duc ei bogăţiile în spinarea măgarilor, şi vistieriile pe cocoaşa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos.
7  Căci ajutorul Egiptului nu este decât deşertăciune şi nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: „zarvă fără nici o ispravă.”
8  „Du-te acum-zice Domnul-de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliţă, şi sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie şi în veci de veci.
9  Scrie că: „Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii care nu vor să asculte Legea Domnului,
10  care zic văzătorilor: „Să nu vedeţi!” şi proorocilor: „Să nu proorociţi adevăruri, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, proorociţi-ne lucruri închipuite!
11  Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfântul lui Israel!”
12  De aceea aşa vorbeşte Sfântul lui Israel: „Fiindcă lepădaţi cuvântul acesta, şi vă încredeţi în silnicie şi vicleşuguri, şi vă sprijiniţi pe ele,
13  de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgându-se, ameninţă să cadă, şi a cărui prăbuşire vine deodată, într-o clipă:
14  îl sfărîmă cum se sfărîmă un vas de pământ, care se sfărîmă fără nici o milă, şi din ale cărui sfărîmături nu mai rămâne nici un ciob măcar, cu care să iei foc din vatră sau să scoţi apă din fântână.”
15  Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: „În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.” Dar n-aţi voit!
16  Ci aţi zis: „Nu! Ci vom fugi pe cai!” -„De aceea veţi şi fugi!” -„Vom călări pe cai iuţi!” -„De aceea cei ce vă vor urmări vor fi şi mai iuţi!
17  O mie vor fugi la ameninţarea unuia singur; şi când vă vor ameninţa cinci, toţi veţi fugi, până veţi rămânea ca un stâlp pe vârful unui munte, şi ca un steag pe creştetul unui deal.”
18  „Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi, şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toţi cei ce nădăjduiesc în El!
19  Da, popor al Sionului, locuitor al Ierusalimului, nu vei mai plânge! El Se va îndura de tine, când vei striga; cum va auzi, te va asculta.
20  Domnul vă va da pâine în necaz, şi apă în strîmtorare. Învăţătorii tăi nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învăţătorii tăi.
21  Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!” Când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga.
22  Veţi socoti ca spurcate argintul care vă acopere idolii şi aurul cu care Sunt poleite chipurile turnate. Ca pe o necurăţie le vei arunca, şi le vei zice: „Afară cu voi de aici!”
23  Atunci El va da ploaie peste sămânţa pe care o vei pune în pământ, şi pâinea pe care o va da pământul, va fi gustoasă şi hrănitoare; în acelaşi timp, turmele tale vor paşte în păşuni întinse.
24  Boii şi măgarii, care ară pământul, vor mânca un nutreţ sărat, vânturat cu lopata şi cu ciurul.
25  Pe orice munte înalt şi pe orice deal înalt, vor izvorî râuri, curgeri de apă, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea.
26  Şi lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai mare (ca lumina a şapte zile), când va lega Domnul vânătăile poporului Său, şi va tămădui rana loviturilor lui.”
27  „Iată, Numele Domnului vine din depărtare! mânia Lui este aprinsă, şi un pîrjol puternic; buzele Lui Sunt pline de urgie, şi limba Lui este ca un foc mistuitor;
28  suflarea Lui este ca un şivoi ieşit din albie, care ajunge până la gât ca să ciuruiască neamurile cu ciurul nimicirii, şi să pună o zăbală înşelătoare în fălcile popoarelor.
29  Voi însă veţi cânta ca în noaptea când se prăznuieşte sărbătoarea, veţi fi cu inima veselă, ca cel ce merge în sunetul flautului, ca să se ducă la muntele Domnului, spre Stânca lui Israel.
30  Şi Domnul va face să răsune glasul Lui măreţ, Îşi va arăta braţul gata să lovească, în mânia Lui aprinsă, în mijlocul flacării unui foc mistuitor, în mijlocul înecului, furtunii şi pietrelor de grindină.
31  Atunci, Asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa.
32  La fiecare lovitură de nuia Hotărâtă pe care i-o va da Domnul, se vor auzi timpanele şi arfele, Domnul va lupta împotriva lui cu mâna ridicată.
33  Căci de multă vreme este pregătit un rug, gătit şi pentru împărat: adânc şi lat este făcut, cu foc şi lemne din belşug. Suflarea Domnului îl aprinde ca un şivoi de pucioasă.”

Isaia 31

1  Vai de cei ce se pogoară în Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai şi se încred în mulţimea carelor şi în puterea călăreţilor, dar nu privesc spre Sfântul lui Israel, şi nu caută pe Domnul!
2  Dar şi El, este înţelept şi aduce nenorocirea, şi nu Îşi ia vorbele înapoi, ci Se ridică împotriva casei celor răi, şi împotriva ajutorului celor ce săvârşesc nelegiuirea.
3  Căci Egipteanul este om nu Dumnezeu, şi caii lui Sunt carne nu duh. Doar mâna să-Şi întindă Domnul, şi ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, şi vor pieri cu toţii.
4  Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Cum mugeşte leul şi puiul de leu asupra prăzii, în ciuda tuturor păstorilor strânşi împotriva lui, şi nu se înspăimântă de glasul lor, nici nu se sperie de numărul lor, aşa Se va pogorâ şi Domnul oştirilor să lupte pe muntele Sionului şi pe dealul lui.
5  Cum îşi întind păsările aripile peste puii lor, aşa va ocroti Domnul oştirilor Ierusalimul, îl va ocroti şi-l va izbăvi, îl va cruţa şi-l va mântui.”
6  „Întoarceţi-vă la Acela de la care v-aţi abătut mult, copii ai lui Israel.”
7  „Căci în ziua aceea, fiecare îşi va lepăda idolii din argint şi din aur pe care vi i-aţi făcut cu mâinile voastre nelegiuite.
8  Şi Asirianul va cădea ucis de o sabie, dar nu a unui om: îl va nimici o sabie, dar nu este a unui om; va fugi de sabie, şi tinerii lui războinici vor fi robiţi.
9  Stânca lui se va topi de groază, şi căpeteniile lui vor tremura înaintea steagului, zice Domnul, care Îşi are focul în Sion şi cuptorul în Ierusalim.”

Filipeni 4

1. De aceea, preaiubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămâneţi astfel tari în Domnul, preaiubiţilor!
2. Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintichia să fie cu un gând în Domnul.
3. Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi tovarăşi de lucru ai mei, ale căror nume sunt scrise în cartea vieţii.
4. Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!
5. Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape.
6. Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.
7. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.
8. Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
9. Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine, şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.
10. Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârşit, aţi putut să vă înnoiţi iarăşi simţămintele voastre faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul.
11. Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.
12. Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
13. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.
14. Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strâmtorarea mea.
15. Ştiţi voi înşivă, Filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o Biserică n-a avut legătură cu mine în ce priveşte „darea” şi „primirea” afară de voi.
16. Căci mi-aţi trimis în Tesalonic, odată, şi chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.
17. Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştigul care prisoseşte în folosul vostru.
18. Am de toate, şi sunt în belşug. Sunt bogat, de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis, – un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.
19. Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.
20. A lui Dumnezeu şi Tatăl nostru să fie slava în vecii vecilor! Amin.
21. Spuneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. Fraţii, care sunt cu mine, vă trimit sănătate.
22. Toţi sfinţii vă trimit sănătate, mai ales cei din casa Cezarului.
23. Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.

Viewed 16 times by 12 viewers

The 8 Octombrie 2008 - Biblia într-un An by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.