PERSPECTIVE CRESTINE

Astăzi citim Hagai şi Apocalipsa 17

Hagai 1

1  În anul al doilea al împăratului Dariu, în ziua întâi a lunii a şasea, Cuvântul Domnului a vorbit prin proorocul Hagai către Zorobabel, fiul lui Şealtiel, dregătorul lui Iuda, şi către Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, astfel:
2  „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Poporul acesta zice: „N-a venit încă vremea pentru zidirea din nou a Casei Domnului!”
3  De aceea Cuvântul Domnului le-a vorbit prin proorocul Hagai astfel:
4  „Dar pentru voi a venit oare vremea să locuiţi în case căptuşite cu tavan, când Casa aceasta este dărîmată?”
5  Aşa vorbeşte acum Domnul oştirilor: „Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre!
6  Sămănaţi mult, şi strângeţi puţin, mâncaţi, şi tot nu vă săturaţi, beţi, şi tot nu vă potoliţi setea, vă îmbrăcaţi, şi tot nu vă este cald; şi cine câştigă o simbrie, o pune într-o pungă spartă!
7  Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre!
8  Suiţi-vă pe munte, aduceţi lemne, şi zidiţi Casa! Eu Mă voi bucura de lucrul acesta, şi voi fi proslăvit, zice Domnul.”
9  „Vă aşteptaţi la mult, şi iată că aţi avut puţin; l-aţi adus acasă, dar Eu l-am suflat. Pentru ce? zice Domnul oştirilor. Din pricina Casei Mele, care stă dărîmată, pe când fiecare din voi aleargă pentru casa lui.
10  De aceea cerurile nu v-au dat roua, şi pământul nu şi-a dat roadele.
11  Am chemat seceta peste ţară, peste munţi, peste grâu, peste must, peste untdelemn, peste tot ce poate aduce pământul, peste oameni şi peste vite, şi peste tot lucrul mânilor voastre.”
12  Zorobabel, fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi toată rămăşiţa poporului, au ascultat glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi cuvintele proorocului Hagai, fiindcă Domnul, Dumnezeul lor, îl trimisese. Şi poporul s-a temut de Domnul.
13  Hagai, trimisul Domnului, a zis poporului, după porunca Domnului: „Eu Sunt cu voi, zice Domnul.”
14  Domnul a trezit duhul lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, dregătorul lui Iuda, şi duhul lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi duhul întregii rămăşiţe a poporului. Aşa că ei au venit…, şi s-au pus pe lucru în Casa Domnului oştirilor, Dumnezeul lor,
15  în ziua a douăzeci şi patra a lunii a şasea, în anul al doilea al împăratului Dariu.

Hagai 2

1  În a douăzeci şi una zi a lunii a şaptea, Cuvântul Domnului a vorbit prin proorocul Hagai, astfel:
2  „Vorbeşte lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, dregătorul lui Iuda, lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi rămăşiţei poporului, şi spune-le:
3  „Cine a mai rămas între voi din cei ce au văzut Casa aceasta în slava ei dintâi? Şi cum o vedeţi acum? Aşa cum este, nu pare ea ca o nimica în ochii voştri?
4  Acum fii tare, Zorobabel! zice Domnul. Fii tare şi tu, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot! Fii tare şi tu, tot poporul din ţară, zice Domnul, şi lucraţi! Căci Eu Sunt cu voi, zice Domnul oştirilor.
5  Eu rămân credincios legământului pe care l-am făcut cu voi, când aţi ieşit din Egipt, şi Duhul Meu este în mijlocul vostru; nu vă temeţi!
6  Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Încă puţină vreme, şi voi clătina încă odată cerurile şi pământul, marea şi ucatul;
7  voi clătina toate neamurile; comorile tuturor neamurilor vor veni, şi voi umplea de slavă Casa aceasta, zice Domnul oştirilor.”
8  „Al Meu este argintul, şi al Meu este aurul, zice Domnul oştirilor.”
9  „Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul oştirilor; şi în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oştirilor.”
10  În a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, în anul al doilea al lui Dariu, cuvântul Domnului a vorbit prin proorocul Hagai, astfel:
11  „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Pune preoţilor următoarea întrebare asupra Legii:
12  „Dacă poartă cineva în poala hainei sale carne sfinţită, şi atinge cu haina lui pâine, bucate ferte, vin, untdelemn sau o mâncare oarecare, lucrurile acestea vor fi sfinţite?” Preoţii au răspuns: „Nu!”
13  Şi Hagai a zis: „Dacă se atinge cineva, spurcat prin atângerea de un trup mort, de toate aceste lucruri, vor fi ele spurcate oare?” Preoţii au răspuns: „Vor fi spurcate.”
14  Atunci Hagai, luînd iarăşi cuvântul, a zis: „Tot aşa este şi poporul acesta, tot aşa este şi neamul acesta înaintea Mea, zice Domnul, aşa Sunt toate lucrările mânilor lor: ce-Mi aduc ei acolo ca jertfă, este spurcat!
15  Uitaţi-vă, deci, cu băgare de seamă, la cele ce s-au întâmplat până în ziua de azi, până să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului!
16  Atunci, când veneau la o grămadă de douăzeci de măsuri, nu erau în ea decât zece; când veneau la teasc să scoată cincizeci de măsuri, nu erau în el decât douăzeci!
17  V-am lovit cu rugină în grâu şi cu tăciune, şi cu grindină; am lovit tot lucrul mânilor voastre. Şi cu toate acestea…, tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul.”
18  „Uitaţi-vă cu băgare de seamă, la cele ce s-au petrecut până în ziua de azi, până în a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, din ziua când a fost întemeiat Templul Domnului, uitaţi-vă cu băgare de seamă la ele.
19  Mai era sămânţă în grînare? Nici via, nici smochinul, nici rodiul, şi nici măslinul, n-au mai adus nimic. Dar din ziua aceasta, Îmi voi da binecuvântarea Mea.
20  Cuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Hagai, în a douăzeci şi patra zi a lunii, astfel:
21  „Vorbeşte lui Zorobabel, dregătorul lui Iuda, şi spune: „Voi clătina cerurile şi pământul;
22  voi răsturna scaunul de domnie al împărăţiilor, voi nimici puterea împărăţiilor neamurilor, voi răsturna şi carele de război şi pe cei ce se suie în ele; caii şi călăreţii lor vor fi trîntiţi la pământ, şi unul va pieri ucis de sabia altuia.
23  În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, pe tine, Zorobabele, fiul lui Şealtiel, robul Meu, zice Domnul, te voi lua şi te voi păstra ca pe o pecete; căci Eu te-am ales, zice Domnul oştirilor.”

Apocalipsa 17

1. Apoi unul din cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire, a venit de a vorbit cu mine, şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care stă pe ape mari.
2. Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!”
3. Şi m-a dus, în Duhul, într-o pustie. Şi am văzut o femeie, şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.
4. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur, plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.
5. Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.”
6. Şi am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare.
7. Şi îngerul mi-a zis: „De ce te miri?” Îţi voi spune taina acestei femei şi a fiarei care o poartă, şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.
8. Fiara, pe care ai văzut-o, era, şi nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc, şi are să se ducă la pierzare. Şi locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni. –
9. Aici este mintea plină de înţelepciune. – Cele şapte capete sunt şapte munţi, pe care stă femeia.
10. Sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă, şi când va veni, el va rămâne puţină vreme.
11. Şi fiara, care era, şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat: este din numărul celor şapte, şi merge la pierzare.
12. Cele zece coarne, pe care le-ai văzut, sunt zece împăraţi, care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara.
13. Toţi au acelaşi gând, şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor.
14. Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, care sunt cu El, de asemenea îi vor birui.
15. Apoi mi-a zis: „Apele, pe care le-ai văzut, pe care stă curva, sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi.
16. Cele zece coarne, pe care le-ai văzut, şi fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, şi o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca, şi o vor arde cu foc.
17. Căci Dumnezeu le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei stăpânirea lor împărătească, până se vor îndeplini cuvintele lui Dumnezeu.
18. Şi femeia, pe care ai văzut-o, este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împăraţii pământului.”

* **

The 26 Decembrie 2008 – Biblia într-un An by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.