Sarea Pământului

Matei 5:13 Voi Sunteţi sarea pământului.  Poate exista un lucru mai obişnuit decât sarea?  Este sarea ceva ce punem pe lista noastră de obiecte ce le luăm cu noi în călătorie?  Este sarea un lucru la care ne gândim zilnic?  Când plecăm de acasă şi uităm să pornim alarma, ne îngrijorăm c-o să vină cineva să ne spargă casa şi să ne fure… sarea? Nu, nu şi nu! 

Sarea este unul dintre cele mai ieftine condimente şi se găseşte pretutindeni.  Uneori se găsesc bulgări de sare care se folosesc pentru animale.  Când eram copil şi mergeam la ţară la neamurile mele care aveau animale, mă uitam cu curiozitate la vitele ce lingeau din când în când din bulgărele de sare cumpărat de la vreo carieră.

De ce ne-o fi asemănat Isus cu sarea?  Desigur că Tatăl ne iubeşte şi suntem copiii Săi, şi suntem comoara Lui, dar uneori stai şi te gândeşti, ce-o fi avut Isus cu noi de ne-a făcut sare, oi şi copilaşi?  Dacă ne făcea aur, sau argint, sau ceva mai de preţ!  Dar sare?  Da, putem da timpul înapoi cu două mii de ani şi să ne închipuim cât de importantă era sarea pe vremea aceea.  Fără frigidere, într-o climă relativ caldă, ar fi fost deosebit de greu să păstrezi carnea de exemplu pentru mai târziu.  Sarea îndeplinea funcţia de conservant.  De asemenea era un bun dezinfectant.  Pliniu cel Bătrân a spus că nu este nimic mai folositor decât sarea şi lumina.  Noi nu ne dăm seama de importanţa sării decât atunci când ne spune doctorul să reducem sarea în alimente…

Isus a trăit într-o vreme în care lucrurile de bază, erau… de bază!  Totul era simplificat la maxim.  Aşa şi şade bine vieţii să fie: redusă la esenţe.  Orice altceva se constituie în bagaj, în exces.  Orice altceva devine o piedică.  Nu neaparat un păcat direct, dar un păcat prin ceea ce produce.  Astfel, cortul devine esenţial pentru uşurinţa întinderii şi adunării sale.  Haina de păr de cămilă sau cămaşa dintr-o bucată, haine durabile şi flexibile.  Cărţi din piele, burdufuri de piele, pâine fără aluat, vin, sare.  Viaţa este esenţială, câştigarea lumii nu este.  Intrarea în eternitate este esenţială, mădularele ce-o împiedică, nu sunt.

Acum, noi suntem sare, zice Isus.  Şi tot ce făcea (şi încă face, deoarece ceea ce este esenţial nu se schimbă odată cu trecerea vremurilor!) sarea odinioară, face şi astăzi.  Păstrează şi vindecă.  Ceea ce spune Isus este că noi, creştinii, suntem esenţiali lumii acesteia.  Că dacă noi ne pierdem esenţa credinţei dată sfinţilor odată pentru totdeauna, atunci nu mai suntem buni de nimic.  Nu-i de mirare că creştinii sunt călcaţi în picioare!  Şi nu vorbesc de martirizare, că aceea era cu scop, din ură, într-o luptă între două împărăţii.  Călcarea în picioare din dispreţ, din lipsă de relevanţă doare mai tare ca orice schingiuire.

Dacă stau să mă gândesc bine, atunci faptul că Isus ne-a numit sare, este o cinste destul de importantă şi mare!  Este o responsabilitate.  Dacă ne numea „aur” nu însemna nimic pentru lume.  Aurul nu este esenţial.  Dar sarea este!

The Sarea Pământului by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.