PERSPECTIVE CRESTINE

Una dintre întrebările ce mi s-au pus cel mai des despre China este cu privire la mâncare: cum e?  Ce mănânci?  Ai mâncat carne de șarpe?  Dar de pisică sau de câine?

Nu-s eu chiar atât de excentric.  Dar când eram copil de 13-14 ani am fost la munte într-o vacanță și acplo am dat peste un fel de camion frigorific cu niște italieni.  Și italienii aceștia ofereau câte 5 lei de fiecare rac prins.  Așa că, dornic de un ban m-am pus și eu pe prins raci, cu o plasă specială, pe care era prinsă o bucată de carne și care era scufundată pe fundul apei.  Racul se urca pe plasă să ia momeala, picioarele i se încurcau în ochii plasei, noi o scoteam la suprafață și aveam 5 lei.  Ei, italienii aceia mâncau raci, și eu am mâncat, curios, alături de ei raci pentru prima dată în viață.  Dar am mers și mai departe: ei mâncau piciorușe de broască prăjite în ulei sau făcute cu ouă.  Ambele mâncăruri, după părerea mea, excepționale!  Carne de câine, nu cred că am mâncat vreodată, dar mai știi?  Ce fel de miel o fi fost cel cumpărat ani la rând de paște?

Mâncare în China este una dintre frustrările mele de aici.  Alături de circulația pe străzi, de mirosul prezent pretutindeni și de faptul că nu prea mă înțeleg cu oamenii neavând o limbă comună.   Sunt dezamăgit.  Mâncarea „chinezească” din SUA este acceptabilă.  Dar aici are un gust deosebit.  Am încercat mai multe feluri de cărnuri, și de găină, și de porc, și de pește.  Mai întâi, e greu să găsești un restaurant bun și… curat!  De mâncarea de la tarabe, făcută acolo pe loc, în condiții chestionabile, stând la vedere în praf și-n văzul lumii, neacoperită, nu m-am atins.  A fost respingătoare.  Majoritatea restaurantelor pe care le întâlnești au o anumită tentă de „fast food” chinezesc.  Dacă-n SUA e greu să dai peste un restaurant chinezesc care să nu pară de mâna a… treia, aici e greu să dai peste unul care să nu pară…  Dar mă rog!  Așa că prima mea experiență într-un restaurant chinezesc a fost în chiar prima zi de China.

Era cald, vreo 32 de garde afară (americanii să caute conversia în Fahrenheit) și muștele au simțit și ele căldura, așa că s-au trezit la viață și-au pornit-o într-o veselie să viziteze restaurantele.  Al nostru se pare că era un loc preferat și al dânselor!  Credeam că orezul era o parte mai importantă din meniul chinezesc.  Gazdele au comandat pui, porc și pește (ca să rămânem la litera „p”).  Puiul a fost făcut la cuptor, nu era rău, doar sosul cu care l-au dat, parcă aducând a gem de caise l-a stricat la gust.  Peștele a fost și el prăjit la tavă, dar m-am dezobișnuit de scos oasele din el, iar porcul cred că a avut prea mult șoric.  A fost în regulă, dar așa cum ziceam, curățenia lăsând de dorit și muștele…

Am fost și la restaurante „fast food” americane.  KFC e aici, nu mănânc nici în SUA, l-am încercat aici și nu mi-am schimbat părerea.  McDonalds e aici de asemenea.  Nu l-am încercat.  Pizza Hut a fost iarăși pe lista mea.  Asemănător și totuși diferit.  Pizza Hut este ridicat de la rangul de „fast food” pe care l-a dobândit în SUA la cel de restaurant de familie, aș zice eu.  Este o coadă imensă la orice oră te duci.  Trebuie să-ți iei număr și să aștepți să se elibereze câte o masă.  Pe lângă pizza din meniul american, aici se servesc salate, grătare (am mâncat un miel la grătar bunicel, deși eu nu-s prieten cu mielul!), pește, prăjituri, înghețate, tot felul de sucuri și specialități de cafele, precum latte, mocca machiatto, etc.  Cred că Pizza Hut a fost cel mai bun restaurant dintre cele disponibile mai frecvent.

Am încercat și un grătar la un restaurant despre care interpreta mi-a spus că e bun…. dar am constatat că fata nu avea gusturi…  Cel mai grozav restaurant după părerea mea a fost în hotelul Hyatt din Dongguan, hotel în care am stat vreo 4 zile.  Restaurantul era italian dar servea buffet la cină.  Avea zeci de feluri de pește și alte animale de apă, scoici, creveți, etc.  Miel în câteva feluri, ceva porc, câteva sortimente de vită, pastele făinoase nelipsite din meniul italian și fructe, prăjituri și alte bunătăți câte vrei.  A fost singurul loc în care uitai realmente că ești în China.  În afară de gazdele mele, și acelea din Taiwan, în restaurant era puțină lume autohtonă.  Majoritatea albi.  Aici m-am dat la scoici, la sushi și carne crudă de somon, de ton, de caracatiță, și alte delicatesuri.  Asta am pus-o aici pentru curioșii care mă întreabă despre alte mâncării!

Din dieta mea zilnică nu lipsesc fructele.  Prietenii mei știu cât de mult îmi plac merele.  Așa că m-am luat de capul meu într-o după-amiază să caute mere.  Am dat de un fel de supermarket chinezesc.  Plinde oameni… de gândești că China ar avea miliarde din ei!  Și de tot felul de rpoduse.  Din punctul de vedere al varietății, cred că bate orice supremarket american.  Mai ales că acela nu are specialitățile chinezești, cum ar fi: broaște vii (un fel de broaște negre pe care vânzătorul le scotea cu o plasă dintr-un bazin și din care cumpărătorul lua câte 3-4), broaște țestoase (sigur NU pentru acvarii!), șerpi, anghile, tot felul de pești.  Am trecut pe lângă tarabe pline cu gândaci de bucătărie prăiți, pline cu alte insecte necunoscute de mine uscate, și alte sortimente de la care mi-am întors capul total lipsit de dorința de a descoperi ce sunt acelea.  Pe lângă tarabele respective era vânzoleală mare, chinezii cumpărau acele produse și nu am vrut să le fac concurență ca să se supere pe mine că le-am mâncat bunătățile!

Produse electronice, de us casnic, îmbrăcăminte, majoritatea „Made in China”.  Mi-am găsit merele, sucul natural de portocale (ăsta este de ani de zile micul meu dejun, adică un pahar de suc de portocale și o cafea espresso triplă sau quadruplă, depinde de „mood”) și-am ușchito spre ieșire.  Oricum mirosul a persistat parcă în nări și-n păr și-n îmbrăcăminte…

* **

The Impresii din China (5) by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.

Related posts:

1. Franklin Graham în China Duminica trecută Franklin Graham a predicat Evangheliaîntr-o biserică chinezească...

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.