Se facea ca era o vila mare…mobilata elegant…si cu niste perdele si lenjerie de pat…nemaipomenit de frumoasa, imi spunea Buna mea. Acuma Buna brodase la masina ei de cusut si facuse perdele toata viata ei; deci preocuparea ei cu aceste amanunte era de inteles. Si mi-a spus ea ca o veste a venit adusa de nu stiu cine…ca vine Domnul Isus…si noi, toata familia locuiam, acolo; dar Buna mea mi-a zis ca noi doua ocupam aceeasi camera.

Acuma, n-am nici un dubiu ca Buna mea s-a dus la Domnul; ea L-a iubit si El a iubit-o…si i-a ascultat rugaciunile. Si n-am nici o indoiala ca undeva intr-o vila am si eu o camaruta linga Buna mea…si cum vila e mare ma rog Domnului sa incapa toti cei pe care ii iubesc acolo…

Pare copilaresc? Si ce daca! Fericirea e simpla…Mai mult decit sa ajung acolo si sa fiu impreuna cu cei dragi, ce-as putea dori?