PERSPECTIVE CRESTINE

-În fiecare duminică sunt mai mulţi creştini ce merg la serviciu la biserică, decât în întreaga „EuropăCreştină”.

- În fiecare duminică sunt mai mulţi anglicani ce merg la biserici în Kenya, Africa de Sud, Tanzania şi Uganda decât în Marea Britanie, Canada şi SUA.  Anglicanii din Nigeria sunt mai numeroşi decât cei din ţările africane amintite mai sus.

- În fiecare duminică merg mai mulţi penticostali brazilieni la biserică decât penticostalii tuturor denominaţiilor penticostale din SUA.

- În fiecare duminică catolicii americani au slujbele în mai multe limbi altele decât americana decât oricând în trecut.

- În orice duminică, bisericile cela mai numeroase din Anglia şi Franţa sunt alcătuite din creştini de culoare

- Sunt mai mulţi creştini catolici în Filipine decât în oricare dintre ţările tradiţional catolice din Europa (Italia, Spania sau Polonia)

Sursa: The New Shape of World Christianity, de Mark Noll

* **

Următoarele 10 zile voi fi plecat în concediu.  O să am Mac-ul cu mine, și voi încerca să postez zilnic câte ceva.

* **

Un păstor a spus că pe el nu-l deranjează când, în timpul predicii sale, ascultătorii se uită în repetate rânduri la ceasul lor.  Deşi, trebuie să recunoască că o dată s-a simţit stânjenit când un membru al bisericii, după ce s-a uitat de câteva ori la ceasul său, l-a dus şi la ureche să vadă dacă încă mai funcţionează…

* **

Nu am răspuns la întrebarea de mai sus, şi, nu, nu este pusă doar cu scop retoric.  Aş dori un răspuns aşa pentru mine.

Uite, eu plătesc băncii rate pentru casa în care locuiesc.  Mare parte din cunoscuţii mei plătesc şi ei.  Dacă banca care deţine titlul de proprietate şi care mi-a împrumutat banii ar veni la mine şi mi-ar spune că-mi iartă datoria cu condiţia ca pentru restul vieţii mele să port un semn sau logo al băncii şi să spun tuturor ce bine mi-a făcut banca, cred că aş accepta fără rezerve şi aş spune despre iertarea datoriei fără nici o problemă, oricui şi oriunde.

Acelaşi lucru mi l-a făcut Isus, numai multiplicat la puterea… 30-a!  Mi-a iertat „datoria” păcatului şi am scăpat cu viaţă… veşnică.  De ce mi-e greu să spun şi altora?  OK!  Probabil şi pentru că mi se pare că eu nu pot explica toate datele problemei.  E incomod să nu ai răspuns la toate.  Iertarea datoriei de către bancă, chiar dacă nu o putem explica, e mai simplă de crezut decât iertarea păcatelor, problema condamnării veşnice, nevoia de Mântuitor, ispăşirea păcatelor, viaţa veşnică.  Iertarea datoriei, în lumea noastră, face mai mult sens, e mai de aşteptat decât întruparea lui Dumnezeu şi apoi moartea Sa în locul datornicului spiritual.

Probabil că o altă problemă este şi faptul că ne-am născut în familii de credincioşi şi nu realizăm dimensiunea pierzării noastre.  Am constatat că, unii care se întorc la Domnul dintr-o viaţă murdară de tot au mai mare dorinţă şi îndrăzneală de a mărturisi ce le-a făcut Domnul decât cei ce s-au întors din familii de credincioşi şi au umblat prin biserici toată viaţa.  Noi am fost întotdeauna „aproape” de Domnul şi avem o cultură „bisericească”.  Adică, muncim mai bine în „acvariu” decât afară pe marea învolburată, pescuind.

Tu ce zici?  Care-i părerea ta?

* **