Focul limbii
Efeseni 4:29 Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.
Cu câţiva ani în urmă (1990) SUA se găsea din nou într-o situaţie asemănătoare cu cea de astăzi: război. De cealaltă parte a baricadei era ncă o dată Saddam Hussein. Războiul a fost câştigat numai că cu câţiva morţi de partea americană; şi morţii în cauză nu erau din cauză că i-a omorât inamicul ci din cauza a ceea ce americanii numesc ´fiendly fire´, adică ucişi chiar de propria lor armată din greşeală, sub ´foc de la prieteni´.
Focul prietenos este atunci când tragi în camarazii tăi, în colegii alături de care lupţi; atunci cei ce ar trebui să fie de partea ta devin adversarii tăi cei mai redutabili. Pentru un astfel de atac, nu te poţi pregăti şi nici nu eşti avertizat când se va năpusti asupra ta.
Bisericile noastre au cei mai redutabili adversari nu în afara lor ci chiar în sânul lor. Armele folosite în această confruntare nu sunt puşti şi mitraliere ci cuvinte şi atitudini. Printre noi sunt o mulţime de răniţi prin cuvintele şi atitudinile noastre.
Nu vreau să te sperii, dar vreau să te avertizez: persoana de lângă tine aduce cu sine în comunitatea de creştini o armă periculoasă! Nu, nu-i nici în poşetă, nici în buzunar, ci în gură! LIMBA! Iacov o supranumeşte UN FOC (3:6). Inţeleptul Proverbelor spune că viaţa şi moartea stau în puterea limbii (18:21).
Vorbirea, adică capacitatea de a pune gânduri în cuvinte articulate, este un minunat dar de la Domnul. 50% din creierul uman asistă într-un fel sau altul vorbirea; adică, sunt necesari o mulţime de megabites pentru a vorbi! Vacile mugesc, porcii guiţă, găinile cotcodăcesc, păsările ciripesc, dar numai omul vorbeşte şi transmite într-un mod clar gânduri. Dumnezeu a dat omului vorbirea pentru a o întrebuinţa printre altele, în a conversa cu Domnul şi în a comunica unii cu alţii lucruri nobile, care îmbogăţesc, înalţă şi zidesc. De fapt, nu numai cuvintele noastre trebuie să fie ziditoare, ci întregul nostru comportament.
* Eşti la şcoală şi profesorul a spus ceva ce ţi-a rănit sentimentele; tu vrei să te răzbuni, şi-ţi aminteşti că fiul profesorului este la închisoare pentru că a folosit droguri. Iţi vine să zici: Da, dar cel puţin eu nu am folosit droguri! Este adevărat, dar poţi să spui asta?
* La serviciu; colegul tău este propus să fie avansat supraveghetor. Tu eşti la fel de vechi în companie şi ai fi la fel de bun ca şi el în noua poziţie. Iţi aduci aminte că cu 12 ani în urmă, colegul tău a fost acuzat de furt dintr-o altă companie. Până la urmă, acuzaţia a fost abandonată şi ţie acum îţi vine să spui şefului despre incident. Este adevărat, dar ar trebui să spui asta?
In cazurile de mai sus şi-n mii de alte cazuri, viitorul cuiva poate fi alterat pentru totdeauna din cauza unor cuvinte care aduc la lumina o experienţă dureroasă a trecutului. Merită s-o faci?
Pavel spune aici în versetul 29 să nu ne iese de pe buze nici un cuvânt stricat. Termenul grecesc pentru stricat este sapros şi se găseşte numai încă într-un loc în Noul Testament, şi anume în Matei 12:33. Termenul descrie un pom rău, sau stricat. Pomul este stricat nu pentru că face poame rele, ci face poame rele pentru că este rău. Bătălia pentru ce fel de poame va face pomul nu se dă între roade, ci în inima pomului. Domnul Isus a spus că căci din prisosul inimii vorbeşte gura Luca 6:45. Tot Domnul Isus spune: Mat 15:18-19 Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.
Ce fel de inimă ai? Se va vedea din cuvintele tale. Dacă cârteşti în loc să mulţumeşti, dacă minţi în loc să spui adevărul, dacă spui glume proaste şi fără perdea în loc să zideşti, dacă bârfeşti şi cleveteşti în loc să vorbeşti de bine, dacă dărâmi în loc să încurajezi, dacă critici mereu în loc să găseşti partea pozitivă, atunci cred că ştii ce fel de inimă ai!
Pavel ne spune ce fel de cuvinte trebuie să fie găsite între noi: Efeseni 5:19 Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.


on
on
on 
