… noastră, cea de toate zilele…

Nu, nu pâinea, ci cafeaua!

Gustoasa, aromata, nemaipomenita cafea.

Aceea fără de care parcă nici povestitul cu un prieten şi nici cititul unei cărţi sau al unui ziar nu mai este acelaşi lucru.

Aceea care ne ajută să ne trezim şi să stăm trezi, care ne ajută să ne încălzim şi să fim „cool”, cu care ne sculăm şi ne culcăm.

Lângă o cană cu cafea s-au legat şi destrămat prietenii, s-au împărtăşit dureri şi bucurii, s-au depănat amintiri şi s-au făurit visuri, s-a stat de vorbă despre extraordinar sau despre… nimic.

„Bem o cafea împreună?”, sau „mergem la o cafea?”, sau „ce-ai zice de-o cafea?” sau aşa mi-ar trebui o cafea!”, sau „hai la noi la o cafea” sunt fraze pe care le întâlnim zilnic cel puţin o dată.  Cafeaua a devenit nu doar o necesitate (pentru unii) ci şi un punct şi un mijloc de socializare.  E şi o modă şi un moft.

Merg două-trei dimineţi pe săptămână la Starbucks.  Cei de acolo mă cunosc: mă întreabă cu un zâmbet, după ce-mi zic bună-ziua: dopio or quad today? adică, dublă sau cuadruplă astăzi (referindu-se la espresso, desigur!).  Că asta depinde de faptul dacă am băut cafea acasă sau nu.  Dacă am băut un dopio, atunci nu mai merge decât încă unul.  Dar dacă mai devreme nu am băut cafea, merge un quad.  Câteodată sunt cu un prieten, dar merg şi singur.  Depinde dacă am avut timp să citesc Biblia acasă sau nu.

Îmi place să  citesc la Starbucks.  Nu-s singurul.  Dimineaţă de dimineaţă la Starbucksul unde merg eu, vine 3 bărbaţi şi o femeie care citesc Biblia.  Vin cu un maldăr de alte cărţi şi laptopul pe lângă Biblie.  Ocupă o întreagă masă şi se pun pe citit şi studiu.  O dată am fost curios cât timp petrec acolo.  Am stat 2 ore şi apoi a trebuit să merg la birou.  Ei au rămas…

Sunt o mulţime de elevi şi studenţi care învaţă la Starbucks.  Acum, nu toţi beau cafea.  Dar Starbucksul a devenid deja un fenomen şi chiar dacă vinde şi muzică şi sandwichuri şi alte cele, produsul principal rămâne cafeaua.

Acum câteva luni, Starbucksul s-a reorganizat.  S-au închis câteva mii de cafenele şi s-au pus pe liber peste 12 mii de angajaţi.  Dar s-a salvat o companie care crescuse prea mare şi stufos şi ameninţa să se împrăştie.  Acum merge bine.  Dar o altă ameninţare stă la orizont şi ameninţă nu numai Starbucks ci CAFEAUA!

Preţurile.  Preţul cafelei este cel mai ridicat din ultimii 12 ani.  Companii precum JM Smucker (producătoarele cafelei Folgers, Dunkin Donuts şi altele) au ridicat preţul la cafea cu peste 10%.  Va fi din ce în ce mai scumpă întreţinerea unui gust dobândit şi apoi menţinut cu atâta pasiune!  Încercam azi să mă gândesc ce va însemna pentru mine creşterea preţurilor la plus 50%.  Ştiu că dacă Starbucks va începe să servească alcool (după cum se zvoneşte) eu îmi voi rări vizitele (sau voi merge la acele cafenele care nu servesc alcool, deoarece nu toate Starbucksurile vor servi).  Nu de alta, dar nu vreau să-i fac pe unii fraţi să-şi rupă gâturile pe la geamuri pentru a vedea dacă conţinutul paharului meu de  lângă cana de cafea este italian soda sau şampanie….  Că unii au plecat acum într-o seară cu gât de girafă după ce au încercat să vadă cu cine povesteam la o masă…

The … noastră, cea de toate zilele… by PERSPECTIVE CRESTINE, unless otherwise expressly stated, is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 United States License.

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.