PERSPECTIVE CRESTINE

Îţi aminteşti de ea?  Stătea pe o masă de obicei într-o poziţie mai proeminentă, undeva în camera de zi.  Alte Biblii mai mici erau folosite la citirea zilnică a sripturilor, sau pentru uz personal.  Dar Biblia familiei era cumpărată expres să fie cât mai voluminoasî, copertată cu carton vopsit în negru sau alte culori, air pentru cei cu dare de mână, îmbrăcată în piele.  Avea marginile foilor roşii sau îarăşi la cei mai avuţi, în auriu.

Nu aveai voie să pui nimic pe ea!  O altă carte aşezată deasupra ar fi însemnat că există o caret mai importantă, şi asta era de neconceput.  Nu puteai pune cana de cafea sau ceai pe ea, sau o vază cu flori, sau o cratiţă aburindă.  O şetrgeai de praf când ştergeai bibeloruile de porţelan sau vasele de cristal, când ştergeai tablourile.  Cum care tablouri!  Acelea care spuneau răspicat „eu şi casa mea vom sluji Domnului!”  Sau, „Lăudaţi pe Domnul!”  Sau acelea conţinând un album fotografic al familiei, sau doar chipurile tatălui şi-a mamei într-un tablou de nuntă în alb şi negru spălăcit sau sepia.

Din câte am observat, Biblia Familiei este un obicei al trecutului.  Avem alte cele pe mesele noastre.  Acolo ne ţinem revistele Vogue, Newsweek, Daily Mail, şi altele.  Acolo avem cele ‘nsprezece remote controls pentru televizor, compact disc player, DVD player, tape player, VHS player, Blu Ray player, satellite dish, cable box, game boy, şi altele.  Pompos stă în mijlocul mesei un vas compartimentat pentru alune, biscuiţi, mizilicuri cu care să ne servim prietenii aflaţi în vizită.

Nu-i de mirare că, atunci când a venit păstorul în vizită la această familie, şi la sfârşit a propus să se citească un verset din Biblie şi apoi să se roage, nefiind nici o Biblie la îndemână, tata a strigat la fiu-so aflat într-o altă cameră, „fiule, adă cartea!”  „Ce carte?” a răspuns fiul.  „Aceea pe care tata o citeşte în fiecare seară!”  După un timp, fiul veni în camera de zi cu Ghidul Programelor TV în mână…..

Cât de proeminentă este Biblia în viaţa ta?  E mai uşor să citeşti o carte despre Biblie decât Biblia?  Prefri o carte de meditaţii sau preferi Biblia?  Cât timp o citeşti în fiecare zi?

E duminică.  Mergem la adunare.  Ne căutăm Bibliile să le ducem cu noi.  Urmărim citirea.  Mergem acasă, punem Biblia bine, până data viitoare,când vine iarăşi duminica….

* **

- Doamna Goldblatt, zise micuţul Joey, ne tot povestiţi din Biblie întâmplări frumoase despre copiii lui Israel, şi eu nu înţeleg ceva!
- Ce nu înţelegi Joey?
- Păi, copiii lui Israel au trecut Marea Roşie, nu-i aşa?
- Da
- Şi copiii lui Israel s-a bătut cu Filistenii?
- Da.
- Şi copiii lui Israel au făcut o mulţime de lucruri importante?
- Da, e adevărat!
- Ce nu înţeleg eu este, şi ce făceau părinţii copiilor lui Israel în tot timpul acesta?

* **

Psalmul 55 este unic printre psalmi.  Citeşte-l.  Poate l-ai citit altă dată, şi te-ai identificat cu psalmistul în multe din ipostazele descrise de el.  Mai citeşte-l încă o dată.  Şi, să inventariem împreună:

1. Cerul este de aramă, Dumnezeu nu răspunde.  Este parcă ascuns în spatele unui palat de fier.
2. Situaţia asta durează deja de un timp, şi psalmistuleste ca un leu într-o cuşcă.  Nu un leu răcnind, nici unul resemnat, ci un leu care a fost bătut, umilit, dezbrăcat de orice urmă de mândrie, de orice pretenţii.
3. Cel rău îl apasă, şi mai face şi o gălăgie insuportabilă.  Psalmistul este înfricat, îngrozit şi abătut.  Urmărit în continuu, nu mai are nici o clipă de linişte.  Nu mai poate gândi clar: se gândeşte la moarte, este gata să dea în primire.
4. Ar vrea să se ducă departe de zarva şi de urmărirea asta constantă.  Nişte aripi ca de porumbel i-ar folosi… dar nu le are!
5. Psalmistul descrie o cetate plină de răutate, de nelegiuire, de viclenie şi înşelătorie.  parcă mai rău de-atât, nu se poate!  Dacă Domnul ar interveni, să-i împrăştie ca la Babel…  Dar Domnul nu intervine
6. Ba se poate şi mai rău: un prieten cu care psalmistul mergea la biseric, cu care ieşea la parc, un prieten de familie în grija căruia şi-ar fi lăsat copiii, unul care-i ştia secretele… îl trădează.  Prietenia s-a transformat nu în indiferenţă, că asta ar fi probabil suportabilă!  Dar ura!  Asta este cu totul altceva!  De ce?  Cum? Ce s-a întâmplat?
7. Împresurat de nelegiuire, abandonat de prieteni, psalmistul se îndreaptă încă o dată spre Dumnezeu.  Domnul e drept, e bun.  Nu, El nu se ascunde… chiar dacă acum, temporar, aşa pare.  Psalmistul STRIGĂ către Domnul…  banu, strigătele nu mai ies din gâtlejul ce-a strigat atât de mult, că nu au mai rămas decât OFTATURI… ba nu, nici oftaturi nu mai sunt ci doar nişte GEMETE, sunete nearticulate, pe care nici psalmistul nu le mai poate nici explica, nici înţelege….  Noi ştim din Noul Testament că cineva cunoaşte gemetele noastre (Rom 8:26, 27).
8. Psalmistul repetă lucruri cunoscute despre Dumnezeu: acum, Dumnezeu nu intervine aşa după cum se aşteaptă psalmistul, dar el ştie că este în caracterul lui Dumnezeu să facă dreptate, să aducă pacea.  Dumnezeu nu se schimbă, El este aşezat pe scaunul Său de stăpânire din veşnicie.
9. Psalmistul încurajează şi pe alţii să se încreadă în Domnul.  El nu va lăsa pe cel neprihănit să se clatine.
10. Psalmistul sfârşeşte scrierea sa cu o declaraţie fără echivoc: EU ÎNSĂ MĂ ÎNCRED ÎN TINE!

Despre asta vorbesc!  Aceasta este concluzia!

Încrederea nu este o rugăciune frumoasă într-o zi însorită de duminică, când totul e frumos, când ciocârlia cântă pe câmpie, iar tu stai la umbră pe deck, într-o briză lină a mării.  Când sorbi liniştit din limonadă, când toţi te iubesc, când contul din bancă este plin, ând soţia şi copiii sunt sănătoşi, când nu adie nici o supărare, nici o nenorocire.  Nu.  Atunci oricine poate să se încreadă…  Încrederea este zdruncinată puternică când toate sunt împotriva ta!  Majoritatea părăsesc barca când e-atâta furtună pe mare încât călătoreşti într-un cerc, gata-gata să se fărâme coaja de lemn care te mai ţine de la moarte sigură, iar ţie ţi-atât de rău că nu mai există nimic în stomacul tău…

Dacă nu am cunoaşte sfârşitul lui David….  Dar îl cunoaştem!  Ştim că încrederea în Domnul nu i-a fost zadarnică!  Până la urmă, Domnul a intervenit iar David a biruit.  Ba mai mult, biruinţa lui a fost de aşa natură, încât David ajunge unul dintre cei mai iubiţi oameni, nu doar de Domnul ci şi de către noi!

Încrede-te în Domnul!

* **

Cum vârsta de începere a activităţii sexuale scade pe zi ce trece (ultima dată când am citit ceva în domeniul de statistică, se spunea că 80% din fetele de până la 14 ani au avut deja sux, de cele mai multe ori cu un băiat de liceu), dacă fenomenul acesta se răspândeşte şi prin adunări, atunci predicatorii secolului 21 vor avea o problemă destul de serioasă încercând să comunice despre nişte realităţi care sunt depăşite…  Starea de „feciorie” poate fi doar o amintire pentru mulţi ascultători tineri!

Sursa pozei, ASBO JESUS

* **

Ioan 3:16 Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.

Câteodată am impresia că nu sunt nimic, că sunt un nimeni.  Nu este nici falsă umilinţă, şi nici depresie.  Satu doar aşa şi încerc să mă cântăresc în schema mai mare a vieţii.  Read more »

* **

Scena a cincea: Un nou început; Matei 2:19-23.

Crăciunul a trecut de acum, şi iată-ne privind către noul an.  Privind în urmă, poate că viaţa ta a avut întorsături dramatice, asemănătoare celor suferite de Iosif şi Maria, sau de alţi oameni afectaţi de naşterea Mântuitorului.  Sau poate tu ai avut parte numai de ¨pace şi bună-învoire¨.  Sau poate că existenţa ta a fost anostă şi parcă fără sens. Read more »

* **

In zilele noastre există un război social şi cultural cu privire la semnificaţia Crăciunului.  Lupta se întinde între curtea şcolii şi curtea de justiţie.  Chiar şi biserica a fost atrasă în lupta aceasta.  Si dacă studiem Noul Testament, vom descoperi că priviri diferite asupra crăciunului n-au fost străine nici scriitorilor acestuia. Read more »

* **

La una dintre bisericile păstorite de mine, în timpul predicii mă uitam la o tânără de 13-14 ani, care părea foarte absorbită de citirea Bibliei ce-o avea în poală. Read more »

* **

Deunăzi, trecând pe la bibliotecă să las nişte cărţi şi să iau altele, am trecut pe la standul unde se vând cărţi ce nu au mai fost împrumutate în ultimii 3 ani.  Se vând cu 50 de cenţi cărţi uneori interesante, şi merită să te opreşti măcar o dată pe săptămână.  De data aceasta mi-au căzut ochii peste o carte al cărei autor nu-mi era necunoscut: David Wilkerson.  Tipul din New York care a lucrat printre bandele oraşului şi care a fost instrumental la mântuirea unora dintre ei, cum ar fi de exemplu Nicky Cruz. Read more »

* **

Organizaţia Wycliffe USA a fost fondată la anul 1942 de către misionarul american Cameron Townsend, care a văzut la prima-mână nevoie de Biblii traduse în limbile şi dialectele tuturor popoarelor lumii.  Organizaţia poartă numele celui ce a tradus de prima dată Biblia în limba engleză, în secolul al 14-lea. Read more »

* **

Ne apropiem de sfârşitul experimentului cu citirea zilnică a Cuvântului.  De-acum într-o lună, cei care aţi citit împreună cu mine, aţi parcurs Biblia într-un an.  A meritat?  Desigur!  Read more »

* **

Editura Zondervan Publishing este dată în judecată de către un homosexual care a fost „jignit” de faptul că Biblia sa, publicată de editura în cauză, spune că homosexualismul este un păcat; asta i-a cauzat individului durere emoţională şi instabilitate mintală. Suma cerută ca despăgubire este de 60 de milioane dolari. Editura Thomas Nelson Publishing din Tennessee a fost şi ea dată în judecată de către un alt individ care cere suma de 10 milioane de dolari; tot un homosexual.

Bradley LaShawn Fowler, cel ce a dat în judecată Zondervan spune că familia sa crede Biblia şi l-a ostracizat pentru păcatul homosexualităţii. Fowler se simte respins, a fost abuzat verbal când a fost făcut „păcătos” şi a fost ameninţat cu… iadul! Pe lângă bani, Fowler solicită ca Zondervan să-şi ceară scuze.

Probleme cu darea în judecată? Destule! Nu editurile respective sunt autorii materialului jignitor, ci Dumnezeu este! Apoi, America este o ţară în care libertatea de expresie este garantată. Şi nu în ultimul rând, când va urma să fie dată Biblia în judecată de către mincinoşi, curvari, lacomi, neasultătorii de părinţi, lăudăroşi, şi alţii? Doar şi acestea-s înfierate ca păcate, şi cei ce le fac, sunt ameninţaţi şi ei cu iadul!

– 
Ted Pope

* **

Organizația fondată de Richard Wurmbrant, The Voice of the Martyrs oferă fiecărei persoane care va vizita China cu ocazia Jocurilor Olimpice din această varăși care dorește să ajute la răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu cinci biblii pe care să le ducă în China.  Bibliile sunt în limba mandarină, spunea Todd Nettleton (director pentru Dezvoltare Media din cadrul VOM) când a dat un interviu lui Janet Folger, gazda showului Faith 2 Action.  Dacă știți pe cineva care va merge în China și dorește să ducă Biblie, se pot obține mai multe informații de la telefonul 1-800-75-VOICE. Read more »

* **

E așa o plăcere să citesc din când în când din „prințul predicatorilor” – Spurgeon.  Aproape fiecare paragraf este încărcat de semnificație, și cuvintele sunt puse la locul lor cu atâta măiestrie.  Uite la citatul de mai jos, în care Spurgeon vorbește despre Biblie:

„Dacă acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, ce veți deveni voi, care nu l-ați citit luna trecută?  „O lună, domnule?  Nu l-am citit de-un an!”  Da, unii dintre voi nu l-ați citit deloc!  O mulțime de oameni tratează Biblia cu multă politețe.  Au o Biblie mică, de buzunar, legată frumos; o țin învelită într-o batistă și o duc astfel la locul de închinare; când se întorc acasă, o pun într-un sertar până duminica viitoare; apoi scot din nou Biblia pentru o plimbare la capelă; e singura aerisire pe care o primește săraca Biblie.  Așa tratați voi mesagerul acesta ceresc.  Pe Bibliile voastre s-a așternut suficient praf încât să puteți scrie cu degetele voastre „condamnare”.

* **

Recent au apărut tot felul de știri care spuneau că membrilor delegațiilor sportive care vor participa la JO din 2008 din China li se va interzice ducerea de Biblii și altă literatură religioasă cu ei în țara comunistă. Recent, Liu Jian Chao care este un purtător de cuvânt al ministerului de externe a fost întrebat de reporteri cu privire la zvonuri, și el a infirmat zvonurile, spunând că în China există libertate a religiei și că desigur sportivii din alte țări vor putea duce cu ei literatură religioasă. Read more »

* **

Matei 16:6  Isus le-a zis: „Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor…

Cine-s fariseii?  Pe vremea lui Isus erau o clasă de oameni religioşi care pretindea că sunt separaţi de lume în vederea unei trăiri religioase curate ( în ebraică înseamnă separat).  Dealungul timpului Fariseii au incorporat pe lângă dimensiunea lor religioasă şi aspecte politice, sociale, juridice şi de guvernământ.  Fariseii erau educaţi în teologia ebraică, erau de obicei rabini, aveau şcoli de ucenici, erau înstăriţi şi alcătuiau o castă nobiliară.

Noul Testament ni-i prezintă pe farisei în continuă opoziţie cu Christos.  Ei sunt făţarnici, obraznici, mândri, se auto-îndreptăţesc, sunt inflexibili, legalişti, aroganţi.  Obsedaţi de Legea lui Moise, fariseii credeau că EI pot face ceva pentru a fi justificaţi (drepţi) înaintea lui Dumnezeu.  Accentul era pus pe EU (vezi întâmplarea cu păcătosul şi farieul la rugăciune, din Luca 18:10-14 „Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.  Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.” se ruga Fariseul).

Fariseii au devenit astfel epitomul auto-îndreptăţirii, a auto-justificării înaintea lui Dumnezeu.  Aceentul era pus mereu pe SINE, pe EU.  Astăzi nu se cheamă nimeni „fariseu”.  Este un peiorativ ocolit şi de cei mai legalişti dintre religioşii vremii.  Este o jignire să faci pe cineva fariseu!  Cu toate acestea, mare parte din învăţăturile iudaismului modern îşi are originea în gândirea fariseică.

Acum, întrebarea mea este, când devine cineva fariseu?  Când se potriveşte tiparului prezentat nouă de Evanghelii?  Eu cred că de câte ori limităm sau obligăm pe Dumnezeu prin ceea ce facem noi şi credem că El nu poate să lucreze din cauza a ceva ce am făcut sau nu am făcut eu, suntem în pericol de a deveni farisei.  Singura lucrare pe care o cere Domnul de la noi, este să credem!  Restul izvoreşte din credinţă şi este susţinut de credinţă.  Faptele ce decurg din credinţa noastră sunt energizate de credinţă şi duc la credinţă.  Dar ele nu obţin favoruri de la Domnul.

Isus poate fi obstrucţionat de lipsa noastră de credinţă (ca pe vremea când s-a întors în comuna natală şi acolo nu a putut face multe minuni din cauza necredinţei lor… deşi eu nu cred că NU A PUTUT ci NU A VRUT, stabilind astfel principiul că Domnul răspunde favorabil la credinţă.  Credinţa este punctul de contact dintre om şi Dumnezeu.  Dumnezeu dă omului o măsură de credinţă ca omul să poată prin credinţă să se apropie de Dumnezeu), sau poate fi „motivat” de prezenţa credinţei (Matei 15:28  Atunci Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.”).

Dar a face ceva, pentru a-L obliga pe Dumnezeu ca să reacţioneze la ceea ce tu faci într-un anume fel… asta este fariseism!
- Dă bani lui Dumnezeu ca El să îţi dea înapoi!
- Posteşte 2-3 zile ca să obligi astfel pe Domnul să-ţi asculte rugăciunea!
- Vezi dacă nu ai venit regulat la adunare?  Domnul te-a pedepsit!
- Hai să ne rugăm acum înainte de călătoria asta ca să nu ni se întâmple vreu rău (de obicei nu ne rugăm într-o zi „obişnuită”, dar acum e o zi specială!  Pornim într-o călătorie lungă şi periculoasă!  Trebuie măsuri sporite de precauţie divină!  Să-i aducem aminte lui Dumnezeu că suntem şi noi pe-aicea!).

Oare câte lucruri FACEM ca să obţinem ceva în schimb de la Domnul?  Ca să-L obligăm?  Astea-s lucruri care au EUL la mijloc: ce pot face EU ca să obţin ceva de la Domnul.  Este fariseism.  Întrebarea unui fariseu care se pocăieşte de faptele şi concepţiile sale este: „Doamne, CE VREI TU ca să fac acuma? (Fapte 9:6).  Dragostea lui Dumnezeu rămâne astfel nemeritată, harul Său rămâne mereu… HAR!

Tu ce părere ai?

* **

Ca unul care am călătorit foarte mult (şi încă mai călătoresc din când în când) şi am dormit la hoteluri sau moteluri, am avut mereu ocazia să găsesc în camera mea o Biblie. Anii trecuţi era traducerea King James, în anii mai recenţi este traducerea New King James, într-o engleză mai modernă. Cine o punea acolo? Că unele hoteluri (din ce în ce mai multe) sunt în proprietatea unor emigranţi (din India, Pakistan, sau arabi) şi proprietarii hotelurilor sigur nu au inteanţia de a promova creştinismul! Pe pagina de la început a fiecărei Biblii vei găsi cine este responsabil de plasarea Cărţii Sfinte în camerele de hotel: Gideons International.

Misiunea a fost ideea a doi oameni de afacere creştini, care au trebuit să petreacă noaptea în aceeaşi cameră de hotel, din cauza aglomeraţiei. Domnii erau John Nicholson şi Samuel Hill. În seara aceea au citit amândoi Biblia şi s-au rugat. Din această întâmplare, cei doi s-au decis să formeze o asociaţia a oamenilor de afacere care călătoresc şi care în timpul călătoriei lor ajută la propagarea Împărăţiei lui Dumnezeu. Anul era 1899 şi întâlnirea era în statul Wisconsin. Dintre cei invitaţi la întâlnirea iniţială a mai fost doar încă un participant, William Knights. Cei trei au devenit primii membrii ai comitetului ce au constituit asociaţia creştină Gideons. Numele a fost adoptat după judecătorul lui Israel care s-a caracterizat prin umilinţă, curaj şi ascultare şi sugera că noua asociaţie va avea caracteristicile omonimului biblic. Read more »

* **

Asiriologul de origine austriană Dr. Michael Jursa a descoperit în urma descifrării unei tăbliţe cu scriere cuneiformă numele unui personaj amintit în Biblie, în Ieremia 39:3 (Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului, şi au cuprins poarta de la mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului). Sarsechin este menţionat în pasajul de mai sus ca unul dintre cei ce l-au însoţit pe Nebucadneţar în asediul Ierusalimului. Tăbliţa respectivă datează din anul al X-lea al domniei lui Nebusadneţar (anul 595 î.Hr.) şi conţine numele lui „Nebo-Sarsechim” care a fost prezent la asediul Ierusalimului de la anul 587 î.Hr.

”Este extrem de rară găsirea unor referinţe cuneiforme la acele timpuri remarcabile iar descoperirea în surse extra biblice a numelui unui individ numit în Biblie este şi mai rară”! Traducerea tabletei cu scriere cuneiformă făcută de Dr. Jursa dovedeşte realitatea numelui lui Sarsechim (pronunţat în realitate Nabu-sharussu-ukin) şi de asemenea menţionează că el este şeful eunucilor (famenilor) lui Nebucadneţar.

Dr. Jursa este profesor la Universitatea din Viena şi spune că descifrarea scrierii cuneiforme este o muncă extrem de laborioasă, dar este răsplătită prin satisfacţia de a descoperi astfel de informaţii. „A descoperi ceva asemănător acestei tăbliţe, în care să vezi menţionarea numelui unui personaj amintit în Biblie cum face plata unei dări la templul din Babilon precum şi amintirea datei exacte este un fapt extraordinar!” a spus Dr. Jursa. El studiază scrierea cuneiformă pe tăbliţele de la British Museum din anul 1991. Scrierea cuneiformă este extrem de veche, greu de citit (există numai un mic număr de cercetători care o pot descifra) şi a fost întrebuinţată de pe la anul 3200 î.Hr. până prin secolul al II-lea d.Hr.

Aici se pot vedea exponate cu scriere cuneiformă: http://www.thebritishmuseum.ac.uk/explore/themes/writing/historic_writing.aspx

Sursa imaginii: http://www.thebritishmuseum.ac.uk/explore/highlights/highlight_image.aspx?image=ps342775.jpg&retpage=18702

* **

Am găsit asta  http://www.evz.ro/article.php?artid=313525 în Evenimentul zilei.  Este destul de interesant că cineva vehiculează ideea de Imperiu vizavi de Uniunea Europeană!  Păi, unii cercetători ai Apocalipsei asta au înțeles din Scripturi, că Imperiul Roman se va reînființa între (aproximative) fostele sale granițe și că va avea un rol important în vremea sfârșitului! 

* **

Romani 2:17  Tu, care te numeşti Iudeu, care te rezemi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tău,
18  care cunoşti voia Lui, care ştii să faci deosebire între lucruri, pentru că eşti învăţat de Lege;
19  tu, care te măguleşti că eşti călăuza orbilor, lumina celor ce sunt în întuneric,
20  povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentru că în lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului;
21  tu deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care propovăduieşti: „Să nu furi” furi?
22  Tu care zici: „Să nu preacurveşti” preacurveşti? Tu, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele?
23  Tu, care te făleşti cu Legea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi?
1 Corinteni 3:16  Nu ştiţi că voi Sunteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?

Când eram copii şi pleca mama de acasă undeva, ne lăsa adesea câte o sarcină, ca de exemplu „să aspiraţi prin casă până mă întor eu!”, sau, „să nu uitaţi să spălaţi vasele alea!”, sauy ceva asemănător.  Read more »

* **