05
Efectul zgârie-norilor
by Ted
Economistul Andrew Lawrence a dezvoltat o teorie cu numele din titlul meu. Cercetarea sa l-a făcut să creadă că perioadele de construire a zgârie-norilor sunt înconjurate sau urmate de colaps economic. Aceasta şi din cauza Rezervelor Federale care reglementează ratele de dobânzi pentru împrumuturi bancare, în toate domeniile dar în special în cel al cumpărărilor de case şi proprietăţi.
Rata dobânzii este aceea care determină cât şi ce se va construi. În timp ce unii constructori se îndreaptă spre case în înţelesul clasic de „casă” (plasate pe o bucată de pământ, având între un nivel -majoritatea- şi cel mult trei, cu un garaj pentru 2-3 maşini), alţi constructori preferă construcţiile de tip „bloc” care găzduiesc sute de apartamente. Ele se înalţă la zeci de etaje deasupra pământului. Subsolul este rezervat parcărilor (de obicei o maşină pentru fiecare proprietar de apartament), nivelele 1-2 pentru magazine, restaurante, saună şi sală de sport (precum şi alte servicii comunitare), restul nivelelor fiind ocupate de apartamente. Ultimul etaj este aşa-numitul „pent-house level”, adică destinat unor apartamente cu extrem de elegante, cu suprafeţe cât 3-4 apartamente obişnuite din clădire, cu vedere spre munţi, centrul oraşului, apă, etc. În timp ce un apartament obişnuit costă între $300 mii şi $1,5 milioane (vorbesc de clădiri ale căror planuri le-am citit pentru a face oferta la instalarea de finisaje interioare, obiectul afacerii noastre), pent-house-ul poate costa oriunde la la $3 la peste $10 milioane de dolari.
Construirea de blocuri înalte se datorează şi sosirii la vârsta pensionării a „baby boomers”-ilor, adică a celor ce au fost născuţi imediat după al Doilea Război Mondial şi-n următorii zece ani. Aceştia s-au realizat cât de cât financiar, copii le-au plecat de acasă, doresc să abandoneze locuirea în case şi ceea ce presupune ea (întreţinerea proprietăţilor, distanţele relativ mari ale subrbiilor în care se află aceste case şi deci necesitatea de a călători cu maşina spre centrul oraşului, etc) şi să se mute la bloc, aproape de centrul oraşului sau de anumite centre comerciale.
Pe lângă blocurile înalte pentru locuinţe, centrele oraşelor au oferă prin virtutea locaţiei şi a penuriei de pământ construibil unele din cele mai ridicate preţuri pentru pământ. Este deci logic că pe o mică bucată de pământ, nu te poţi întinde pe orizontală cu contrucţia ta, deci te deplasezi pe verticală, în sus şi în jos.
Rezervele Federale au scăzut rata de împrumut atât de jos încât aceasta, beneficiind şi de cele două necesităţi descrise mai sus, au dus la contruirea a o mulţime de zgârie-nori. Oferta nu mai este reglată de cerere, cum se întâmplă în societatea capitalistă sau de consum, ci de uşurinţa de a obţine împrumuturi. Ne-am trezit astfel cu o inflaţie de locuinţe şi de birouri în clădiri înalte. Rezervele federale ajustează rata de împrumut, chestia aceasta produce o mulţime de falimente, se produce recesiunea, după care urmează ieşirea din recesiune şi redresarea economică. Modelul acesta economic este cunoscut sub numele de Teoria Austriacă a Ciclurilor Economice.
Zgârie norii sunt investiţii bune în general, pentru un termen lung, dar necesită o mulţime de capital. Afaceriştii investesc în bunuri le termen lung atunci când ratele de dobânzi sunt scăzute. Scenariul acesta este ideal pentru aşa zisa teorie a Indexului Zgârie Norilor.
Economistul Mark Thornton priveşte câteva perioade economice marcate de probleme financiare (cum a fost Marea Depresiune) şi crede că vede corelaţia dintre colaps economic şi clădirile până la ceruri (ca să nu mai amintim aici că, tentativa de a zidi un zgârie nori la Babel, pe vremea lui Nimrod, a dus la ceva mult mai mult decât o chestie economică: a împrăştiat pur şi simplu populaţia pământului, pe limbi, popoare, ţări, ş.a.m.d.). În perioada premergătoare Marii Depresiuni s-au planificat/construit clădirile 40 Wall Tower, Chrysler şi Empire State.
Anul 2008 a fost deosebit de bogat în construcţia de zgârie nori. Zece din cele mai înalte clădiri au fost cu peste 100 ft (30 m) mai înalte decât media precedentă de înălţime a zgârie norilor (Shanghai World Center şi Almas Tower – Dubai).
Dacă indexul acesta este sau nu corect, rămâne de verificat de către genraţiile viitoare. Dar cert este că amestecul artificial al guvernelor în afaceri (guvernele NU ŞTIU să facă afaceri!) duce mereu şi mereu la situaţii economice disperate. Aşa că nu-i de mirare că acum guvernul american deţine acţiuni în bănci, industria de automobile, cea de asigurări şi altele. Când rata de împrumut este scăzută, ar fi mai bine ca populaţia să economisească şi să se pregătească pentru zile negre. Zile negre, până la cer! SURSA



on 
Recent Comments