Ruth s-a ocupat cu treburile gospodăreşti şi cu creşterea celor cinci copiii ai familiei Graham. „Îmi asum responsabilităţile casei” i-a spus Ruth lui Billy la începutul căsniciei lor, „pentru ca tu să fii liber pentru ceea ce este important pentru tine”. Tot ea a scris următoarele în jurnalul ei: „Dacă mă căsătoresc cu Bill, o fac cu ochii deschişi. El va purta o povoară din ce în ce mai grea pentru sufletele pierdute şi va fi din ce în ce mai activ în lucrarea Domnului… Eu voi aluneca încet pem planul doi… Pe scurt, voi fi o viaţă pierdută. Pierdută în viaţa lui Bill”
Aveţi aici link-ul în limba engleză: http://www.latimes.com/news/obituaries/la-me-graham15jun15,0,56499.story?coll=la-home-center. De asemenea, aici: http://www.whas11.com/topstories/stories/061407whasmjdTopGrahamObit.2e513cb.html
Viewed 11 times by 7 viewers
Poate aţi auzit sau chiar citit cartea lui John Gray, “Men are from Mars, women are from Venus”. Ocupându-se de relaţiile dintre două personalităţi diferite, bărbatul şi femeia, cartea a devenit un best-seller imediat. S-a vândut deja în peste 30 milioane de exemplare şi a fost tradusă în zeci de limbi. Noi ştim din experienţă ce diferiţi sunt bărbaţii de femei. Fiecare dintre cele două sexe are avantaje şi dezavantaje.
Iată în continuare câteva avantaje ale bărbatului:
Viewed 47 times by 34 viewers
Oricum, cred ca meritau si barbatii o zi a lor, in special tatii, deoarece asta este o specie din ce in ce mai rara (nu biologic vorbind, ci social). O sa incerc sa public citeva ginduri pe tema aceasta mai larga a barbatilor si specific a tatilor, acum in intimpinarea sarbatorii lor.
Mai intii, ceea ce este usor de observat de cum intri intr-o biserica americana, este ca sunt putini barbati si multe femei. Cineva zicea ca din punctul de vedere al impartirii pe sexe, bisericile americane arata ca departamentul de lenjerie feminina de la un magazin universal. Barbatii evita mersul la adunare in numar din ce in ce mai mare si fenomenul este ingrijorator.
Vezi tot mai putini barbati maturi, care sa fie responsabili, care sa iubeasca rolul de conducator, care sa confrunte raul si care sa fie fara inhibitii cind este vorba de a-si arata atasamentul fata de Christos. Asta cu atit mai mult cu cit prin comparatie, in alte religii, cum ar fi islamul de exemplu, majoritari in activitatile religioase sunt barbatii, nu femeile! Sa nu ofere destula provocare “masculina” biserica? Poate fi una dintre cauze. Conform unor statistici, in media vei gasi intr-un serviciu al unei adunari 39% barbati si 61% femei. Femeile au inceput sa ocupe un rol din ce in ce mai mare in biserici, participind in conducerea comitetelor, a studiilor biblice, a activitatilor de copii, adolescenti dar si de adulti, oferindu-se voluntar pentru diverse nevoi ale bisericii. Astfel atmosfera bisericii americane a devenit prea feminizata pentru un barbat. Femeile fiind preponderente numeric, serviciile au inceput sa fie tot mai mult “croite” tinind cont de preferintele lor.
Absenta spiritului “masculin” a marcat amvoanele si activitatile bisericii, si asta i-a alungat pe barbati. Isus i-a atras pe barbati, pentru ca i-a provocat in continuu! Barbatii iubesc provocarea! Barbatii iubesc aventura, doresc sa se ia de piept cu “imposibilul”, le place sa cucereasca, sa descopere, sa experimenteze emotii puternice. Asta le spunea mereu Isus. Sa fie atit de puternci incit sa se poata abtine de la a da o palma cind au primit una si sa intoarca celalalt obraz; sa tina sabia in teaca cind s-ar putea apara cu ea. Sa caute adinc cind zidesc o casa, sa gaseasca temelia de piatra. Sa merga si sa infrunte orice inhibitie, ducind mesajul pocaintei de la om la om. Sa fie prigonit si sa nu se teama. Sa fie umilit si sa-si gaseasca “mindria” in faptul ca este umilit pentru Christos. Sa descopere adevarul si sa stea in fata unui demnitar religios sau politic, vorbind despre adevar. Sa umble pe apa. Sa nu se teama de furtuna. Sa nu-i fie frica de nimeni si de nimic, nici macar de moarte!
Citeste Evangheliile… pline de provocari barbatesti! Mesajele de la amvoanele de astazi? Inmultite cu apa chioara! Predici mieroase care vorbesc numai despre trecutul eroilor lui Dumnezeu fara sa faca vreo aplicatie pentru eroii de astazi. Mesaje menite sa tina bisericile intr-o stare de vesnica copilarie. Muzica? Unde sunt cintarile de odinioara despre “onward Christian soldiers”? (inainte soldati crestini!). Cintarile de astazi parca ar fi piesele de linistire pe cale ti le pune psihiatrul cind esti in cabinetul lui, ca sa te linisteasca si sa te afca sa te relaxezi.
Barbatilor le trebuie competitie, initiere, lupta, provocare. Biserica are neboie de barbati, care sa fie lideri, sa inceapa afaceri, care sa fie implicati in politica, in comitete, care sa fie lasati sa conduca. Care sa traiasca intr-o zona de pericol, de aventura. Care sa simta ca pot proteja, salva de la moarte, duce o veste buna, fi de folos. Care sa fie agresivi si curajosi.
Dar daca astepti de la barbati sa fie foarte ingrijiti, foarte manierati, foarte politicosi, respectuosi, daca vrei ca ei sa fie linistiti, tacuti, i-ai pierdut! Nu cunosc nici un barbat care sa se potriveasca intr-un astfel de tipar! Problemele pe care le aud mereu de la sotiile lor, cind fac consiliere, este ca “barbatul meu lasa hainele peste tot, nu aduna dupa el, rigaie dupa ce maninca, nu-l intereseaza curatenia, nu-i tandru cu mine, nu vrea sa ne tinem de mina cind stam pe canapea si ne uitam la filmul acela lacrimogen, nu-l intereseaza decit sexul, si asta cit mai repede, ca apoi sa-si poata vedea de treaba sau de somn…, ride zgomotos, este aventurier, nu-i casnic, ii place sa mearga la pescuit si vinatoare, nu cere directii cind mergem undeva cu masina, e tacut si nu “impartaseste cu mine ce s-a intimplat ziua la lucru, comunicatia este scurta, sacadata si sumara… etc etc.
PAI!? E barbat! E conceput diferit de catre Dumnezeu! E facut asa nu din greseala ci cu un anume scop! Sa conduca familia (si ca preot in casa lui!), sa cistige piinea, sa fie dur ca sa nu se fringa usor in fata poverilor si impotrivirilor zilnice. Este concentrat asupra a ceea ce e de facut! Este stimulat prin vedere nu prin atingere. Are imaginatie bogata, ii place spatiul, provocarea, aventura!
Biserica trebuie sa se schimbe daca vrea sa atraga barbatii. Cam asta e.
Viewed 9 times by 7 viewers
In timp ce la Bucureşti unii mărşăluiesc pentru homosexualism şi alţii contra acestuia, eu departe de toate acestea (dar având şi pe-aici problemele mele), mă gândesc la lucrurile acestea. Şi cred că mi-a venit o idee! Vreau să propun un nou subiect de disputa: problema animalelor (de casă, de fermă, câini vagabonzi, şobolani urbani, şoareci de câmp şi de casă, căprioare, urşi, lupi, cu un cuvânt toate animalele) trebuie pusă pe tapet în mod serios, domnilor şi doamenlor! Lăsaţi-vă de chestia asta cu homosexualismul (când eram copil, doi oameni mai în vârstă vorbeau între ei, în limba maghiară ca să nu ştim noi copiii despre ce e vorba, despre un alt vecin; ziceau în ungureşte că vecinul este “homokos”. Iar noi copiii, ne miram în mintea noastră de ce o fi nenea din vecini… nisipos? Că “homokos” din ungureşte se traducea în româneşte “nisipos”)! De ce vreţi să vă ocupaţi de… nisipoşi!
Uite, vreau să vin eu în ajutorul vostru! Apucaţi-vă de drepturile animalelor! Femeile au fost eliberate (până acum erau prizonierele craţiţei şi a maşinii de spălat haine, acum nu mai sunt! Adică nu mai sunt doar prizonierele acestora, ci ŞI al locului de muncă, oriunde-o fi acela). Cu morala care apăra popoul unora de alţii am pus-o de mămăligă, acum să ne apucăm de ceva serios! Drepturile animalelor! Eliberarea lor!
Ştiţi dumneavoastră câte animale sunt încă abuzate? Câţi cai trag încă în ham? Câte mâţe sunt trase de coadă? Câţi câini au coada scurtată? Câte căprioare sunt călcate de maşini? Câţi porci tăiaţi (chiar dacă România e în Europa, porcii nu ştiu încă şi se lasă taiaţi pe la crăciun) şi viţei de asemenea? Trebuie luat măsuri pentru animale! Asta este!
Ştiţi că nu doar aici în America ci mai ales în Europa, acolo în ograda românească, industrii întregi sunt transformate astfel încât să se evite testarea pe animale, sau folosirea în laborator a lor? De ce? Pentru că animalele sunt egale cu noi, oamenii! Darwin a spus asta acum câteva zeci de ani şi încetul cu încetul ideea asta a prins rădăcini. Ba chair sunt mereu cereri pentru voluntari umani! Pe oameni e ok să se testeze! Kavorkian îşi paoate testa pe ei maşina morţii, Hitler şi-a testat pe ei gazele şi experimentele medicale, aşa că există precedent!
Ce este încurajator este faptul că milioane de oameni îşi donează timpul şi banii, în vederea sprijinirii mişcării de eliberare a animalelor. Alte milioane îşi schimbă regimurile alimentare. Eu de exemplu m-am decis de când cu chestia asta să mănânc mai mult somon şi cod şi păstrăv… că aştia sunt muţi, nu pot face “behehe” şi nu aud vecinii. Adică, dintr-un carnivor înrăit 100% am devenit înrăit doar parţial! Dar alţii au mers muuuuuult mai departe! Au devenit vegani! Nu ovo-lacto-vegetarieni. Nu. Vegetarieni 100%. Şi vor face asta până când cineva va decide că şi vegetalele sunt egale cu oamenii şi cu animalele! Dar despre asta, altădată.
Ştiu că sunt probleme încă în masele largi de oameni. Domnii de la oraş, filozofii şi politicienilor au prins din zbor chestia cu drepturile animalelor. Fac şedinţe şi simpozioane pe chestia asta! Dar oamenii de rând…. altă poveste! Chiar şi eu m-am descoperit într-o zi când m-am dus să duc gunoiul afară la tomberon şi când m-am împiedicat de o pisică, că am dat cu picioru´ în ea! Apoi, deşi era beznă afară, m-am uitat speriat de jur-împrejur să văd dacă nu ma- văzut cineva! Că mă puea raporta la poliţie! Ştiţi că acum nu de mult, o nevastă de păstor şi-o împuşcat bărbatul şi o primit doar 3 luni de puşcărie? Dar un om de-aici din oraş care o “uitat” în parc doi pui de pisică nedoriţi, a primit doi ani de puşcărie? Aproape că e mai profitabil să omori un om dacă tot vrei să-ţi mai răcoreşti nervii, decât să calci din greşeală un câine!
Da am luat-o razna; să mă întorc la subiect. Animalele trebuie protejate, indiferent de specia din care provin. Aşa cum aminteam Darwin neagă că oamenii sunt creiaţi după chipul lui Dumnezeu; atunci oamenii sunt egali cu animalele. Problema este că pentru unii, animalele sunt mai egale decât oamenii! Cât de departe poate merge o societate fără Dumnezeu! Va veni oare vremea când va trebui să renunţ la peşte? Vom deveni cu toţii vegetarieni? Vom renunţa la “demnitatea umană” şi la “sacralitatea vieţii omului” şi vom cinsti animalele?
Zicea Solomon odinioară: Eclesiastul 10:7 Am văzut robi călări, şi voievozi mergând pe jos ca nişte robi. Pe când locuiam în Oregon, pe vremea lui Clinton, s-a dat un edict în vederea salvării bufniţei cu pete. Animalul trăia în nişte păduri de conifere, care erau folosite pentru tăierea lemnului pentru industria de cherestea. O industrie întreagă s-a nimict într-un an! Am văzut familii de muncitori urcându-şi familiile şi bruma de boarfe în camionete şi plecând aiurea prin ţară, dislocaţi din satele lor de munte din cauza unei bufniţe!
Am însă o dilemă: cum să facem că unele animale, neştiind să citească că toate-s egale între ele, continuă să se hrănească pe seama altora! Urmăream deunăzi la mine pe verandă, în timp ce-mi savuram grătarul (de peşte, desigur! Da ce-aţi crezut!?) cum un păianjen ce-şi întinde pânza prinse în ea o muscă şi tocmai se repezise asupra ei! Am strigat la el, am gesticulat, am încercat să-l fac să înţeleagă că el şi musca şi cu mine, suntem egali! Că nu se cuvine să o mănânce! Să mănânce şi el… peşte, că peştele e sănătos! Cine ştie pe unde-o fi umblat musca asta! Chiar i-am aruncat în plasă bucăţele de peşte! Dar, degeaba! Nu m-a înţeles. De fapt, preocupat cu musca, nici nu m-a băgat în seamă!
Şi-apoi încă ceva: acum nu de mult, am urmărit un documentar: Deep Blue. Despre ocean şi animalele sale! Păi acolo, animalele marine se sfâşiau unele pe altele de nu se vedeau! Şi habar nu aveau că politica lumii s-a schimbat şi că acum animalele sunt protejate!
Hmm. Na ziceţi voi dacă nu-i mai bine să ne ocupăm de chestia asta decât de homosexuali?! Sau măcar să spunem şi altora, că dacă nebunia cu homosexualismul nu-i de-ajuns, se poate şi mai rău! Ne putem ocupa de protecţia animalelor!
În sfârşit! M-am prostit destul! Intr-o notă serioasă acum, cred că ceea ce putem şi trebuie să facem ca şi creştini adevăraţi, este ne apropiem de Domnul şi să ne rugăm ca niciodată pentru noi, şi familiile noastre şi pentru naţiunile în care trăim! Să fim cât se poate de serioşi, să nu ne compromitem cu păcatul. Să-L cunoaştem pe Domnul şi să ne închinăm Lui cu adevărat! John Piper zicea undeva că dacă biserica L-ar lăuda pe Domnul aşa cum se cuvine, nu ar mai fi nevoie de nici un misionar în lume! Şi probabil nici de marşuri, aş adăuga eu.
Viewed 6 times by 5 viewers
Eu aş fi foarte atent la ce se va întâmpla în această denominaţie în următoarele 14 luni cu privire la homosexualism deoarece asta ar putea stabili un precedent pentru alte denominaţii. Frământările de acum vor determina dacă anglicanii vor rămâne uniţi de dragul unităţii, trecând peste ceea ce spune Biblia cu privire la acest păcat, sau dacă alte grupuri de biserici se vor despărţi şi se vor lipi de exemplu de Biserica Nigeriană, care este conservatoare. Aici găsiţi mai multe amănunte în limba engleză. Eu cred că Biserica Metodistă din America (care în anii trecuţi a admis şi ea clerici homosexuali) şi Biserica United Church of Christ (care a început să recunoască şi să practice căsătorii între indivizi de acelaşi sex) au ochii aţintiţi asupra a ceea ce se întâmplă cu Anglicanii. O schismă serioasă a anglicanilor va da de gândit altor denominaţiuni. Continuarea pe un drum al unităţii în pofida divergenţelor majore cu privire la homosexualism, va da curaj şi altora.
Să nu uităm de asemenea că şi banul joacă aici un rol important: pierderea de membri înseamnă implicit şi pierdere de capital… Din nefericire, Mamona e mai slujit decât Dumnezeu în multe biserici!
Viewed 5 times by 4 viewers
Mă gândeam astăzi că aici în America există două-trei probleme care sunt mereu amintite de unii dintre creştini ca fiind problemele ce trebuie rezolvate cu precădere. Una dintre problemele mereu amintite este cea a avortului. Ascultam azi la radio la un talk-show în care unul dintre participanţi a început aproape să strige de indignare când s-a amintit de un alt participant problema avorturilor. Aşa cum ştiţi, anul viitor vor fi alegeri la preşedinţia Americii şi unul dintre republicanii care candidează este pro-choice, adică în favoarea lăsării la discreţia mamei să aleagă ce vrea să facă cu sarcina ei.
Mă întrebam dacă atâta indignare din partea unui creştin este scuzabilă. Dacă nu ar trebui să fim mai moderaţi şi mai sensibili la ceea ce simte “cealaltă partidă” cu privire la problema aceasta. Ştiu că aici în SUA, din 1973 încoace avortul este legal, deci problema ilegalităţii cade. Din 1973 până astăzi, peste 52 de milioane de femei au avortat cel puţin o dată. Rămâne problema păcatului.
Psalmul 139 aminteşte adesea despre felul în care fiecare dintre noi a fost creiat de către Dumnezeu în pântecele mamei noastre: Psalmi 139:13-16 13 Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele: 14 Te laud că Sunt o făptură aşa de minunată. Minunate Sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! 15 Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. 16 Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Oamenii pot prelua materia şi face din ea o mulţime de lucruri. Chiar materia de care a fost “agăţată” viaţa, ca în cazul clonării din meterie care conţine DNA. Dar nimeni nu poate produce “VIAŢA” în laborator, din materie amorfă. Originea vieţii nu poate fi explicată decât prin Dumnezeu.
Dacă-L scoţi pe Dumnezeu din ecuaţia vieţii, nimic nu mai este “rău”, deoarece nimic nu mai este “bine”. Aşa se explică de ce promotoarea avortului, Norma McCorvey (Jane Roe din celebrul proces american Roe vs. Wade, care a adus legalizarea avorturilor) după ce a pledat pentru avortu, acum, dacă L-a recunoscut pe Dumnezeu în viaţa ei, doreşte ca rezultatul procesului ei să fie reversat şi încă o dată avortul să fie ilegal. Dumnezeu schimbă întreaga perspectivă asupra faptelor!
Dar, nu o să mă întind prea mult asupra acestui subiect la ora aceasta a dimineţii! O să postez mai jos doar o poză, care vorbeşte de la sine! Este o fotografie făcută în 1999 la un spital din Tennessee (Vanderbilt) unde un făt de 24 de săptămâni (o fetiţă pe care părinţii au numit-o Sarah Marie Switzer) a fost scoasă din pântecele mamei, lichidul amniotic a fost scurs din uter, şi timp de o oră, doi medici au operat fătul pentru o malformaţie la şira spinării (spina bifida); fătul a fost plasat înapoi în uter, la loc cu lichidul amniotic, apoi uterul suturat la loc şi plasat de unde a fost scos, pentru ca sarcina să continue normal. Poza arată mânuţa fătului apucând degetul medicului! Cum poţi termina o astfel de viaţă?
Iar aici, aveţi un link la un web site cu alte zeci de imagini în 3D şi 4D a unor feţi! Minunat!
Viewed 5 times by 4 viewers
Lui Guillermo Gonzalez, Ph.D., profesor asistent de astronomie şi fizică la Universitatea Statului Iowa i-a fost refuzat postul pe catedră din cauza credinţei sale că Universul ar fi creiat de un Creiator şi că faptul acesta se poate dovedi prin designul inteligent (ID) care există în întreaga creaţie. Emigrant cubanez venit aici în copilărie, Gonzalez este acuzat că ar avea legături cu talibanii, că vrea să stabilească în SUA o republică… teocratică şi că de altfel, în pofida multiplelor publicaţii şi articole ştiinţifice, el nu este un om de ştiinţă în toată puterea cuvântului, ci unul care îşi trage concluziile din credinţa sa religioasă.
Deşi Universitatea Statului Iowa cere ca un profesor pe catedră să aibă cel puţin 15 lucrări ştiinţifice evaluate de alţi profesori, profesorul Gonzalez are peste 65 de astfel de lucrări. Problema însă este publicarea unei cărţi (The Privileged Planet - Planeta Privilegiată) în care, fără a face apel la religie sau Biblie, Gonzalez demonstrează că Dumnezeu trebuie să fi creiat Pământul şi că a făcut-o avându-ne pe noi, oamenii, în vedere. O altă problemă este faptul că Gonzalez este membru al Discovery Institute din Seattle, o organizaţie care studiază multiplele faţete ale vieţii după o viziune asupra lumii în conformitate cu creaţionismul. Aveţi aici linkul la răspunsul profesorului Gonzalez cu privire la respingerea sa ca profesor pe catedră. Read the rest of this entry »
Viewed 7 times by 4 viewers
Profesorul Francis J. Beckwithde la Universitatea Baylor şi până acum 2-3 zile preşedintele E.T.S. (Evangelical Theological Society) a părăsit lumea evanghelică a principiului Sola Scriptura pentru lumea mai complexă a principiilor Scriptura + tradiţia + istoricitatea + etc. a catolicismului. Ca formare şi predilecţie filozof, Frank Beckwith a studiat cu precădere relaţiile dintre stat şi biserică, cu corolariile politică, religie, etică aplicată şi jurisprudenţă.
Crescut în religia catolică şi participând la prima sa comuniune la vârsta de 14 ani, Beckwith a devenit evanghelic în adolescenţă. El însă mărturiseşte că nu doar în ultimii ani a fost bântuit de gândul de a se reîntoarce. Cei ce citesc engleza, găsiţi aiciarticolul în care Beckwith explică procesul şi motivele întoarcerii sale la catolicism. Read the rest of this entry »
Viewed 6 times by 4 viewers
-
Motto:
„Fiecare om poartă cu el lumea în care trăieşte” TDP -
-
Sunteti vizitatorul
-
Online now:
-
-
-
-
-
Ze List
Designed By :
