Până la urmă magazinul va dona placa de marmură unei biserici catolice din Oklahoma.
Vineri Bush a făcut o vizită la Vatican, unde a fost primit de Papa Benedict al XVI-lea. Dorind să-I întoarcă preşedintelui american favorurile primite cu ocazia vizitei sale în SUA, Benedict l-a purtat pe Bush într-o plimbare privată prin Grădinile Vaticanului - loc care este păstrat doar pentru oaspeţi aleşi pe sprânceană. Apoi cei doi au povestit în Turnul St. Ioan de pe balconul căruia au privit cei peste 180 de acri de grădini. Întâlnirea s-a încheiat cu un concert privat în Capela Sixtină, concert susţinut de corul Capelei.
Toate cele de mai sus şi altele, au făcut să înceapă să apară discuţii pe tema convertirii lui Bush la catolicism. Se ştie că Jeb Bush, fostul guvernator al Floridei s-a convertit, la fel şi Tony Blair, fostul prim-ministru al Marei Britanii. În timp ce disuţiile Papei cu Bush rămân secrete, ceea ce au dezvăluit ei publicului este că au povestit despre apărarea valorilor morale fundamentale a vieţii, precum şi despre problema Orientului Mijlociu şi a păcii în Israel.
Unii apropiaţi ai lui Bush de la Washington, printre care şi Richard Neuhaus, editorul publicaţiei „First Things” (domnul Neuhaus este preot catolic şi a fost consultat de Bush în trecut cu diferite ocazii) au spus că nici nu poate fi vorba de o convertire a lui Bush! Bush este metodist. El a aderat la religia aceasta pentru că aici aparţinea soţia sa, Laura. Pentru a deveni metodist Bush a renunţat la religia Episcopaliană.
Doamna Gurney protestase public împotriva practicilor de strângere de fonduri practicate de Peter Popoff (şi alţii). El vinde de obicei flacoane cu un fel de „apă sfinţită” şi alte matrapazlîcuri la programe difuzate pe staţii locale de televiziune, de obicei după miezul nopţii. Se pare că doamna Gurney cumpărase un asemenea flacon de apă sare nu a produs efectul scontat şi ea s-a plâns. Popoff i-a returnat banii, deşi doamna Gurney afirmă că nu va depune cecul la bancă, ci-l va păstra ca amintire şi dovadă că ea a „învins” sistemul lui Popoff.
Acum istoria aceasta mă face să mă întreb (şi nu neaparat cu privire la bani cu care cumperi de la biserică sau organizaţii religioase produse de care mai apoi eşti nemulţumit) ce se întâmplă dacă dai bani bisericii căreia eşti membru, apoi te gândeşti să pleci datorită vreunei nemulţumiri? Îţi ceri banii înapoi? Ceri despăgubiri? E adevărat că donaţia ta a contribuit la plătirea unor cheltuieli de funcţionare, poate a salariilor, sau au fost daţi mai departe unor nevoiaşi. Din banii tăi s-a plătit păstorul care a ţinut predicile şi te-a păstorit. Deci cumva ai „cumpărat” servicii cu banii. Trebuie să ţi-i primeşti înapoi? Nu au fost daţi Domnului? Dacă păstorul a fost un păstor rău? Dacă banii daţi au fost cheltuiţi pe lucruri cu care tu nu ai fi fost de acord? (Ştiu de adunări care au luat banii şi i-au investit la bursă, ca banii să producă… alţi bani! Şi, unii au câştigat, alţii i-au pierdut! Că, aşa e la bursă: paguba unuia câştigul altuia).
Dacă tu dai bani „Domnului” şi cel căruia îi dai îi cheltuieşte nepotrivit, cine răspunde în faţa Domnului în cele din urmă? Just Thinking!
Aţi văzut steaguri, abţibilduri şi butoane cu lozinca „Free Tibet!”? Probabil că da! Acum cu Jocurile Olimpice din China problema eliberării Tibetului a revenit în actualitate. Mare a fost însă mirarea autorităţilor chineze când au descoperit că majoritatea abţibildurilor, steagurilor şi butoanelor sunt… „made in China”! Ca şi bastoanele poliţiştilor cu care sunt bătuţi demonstranţii, ca şi… 50% din tot ce foloseşte restul lumii!
Imaginea pământului luată de la spaceimages.com
Reporterul Charles Q. Soi scriind pentru LifeScience spune că pământul emite un zumzet continu format dintr-o mulţime de sunete imperceptibile pentru urechea omului. Zumzetul acesta este ca o simfonie a cărei origine este necunoscută.
Cercetătorii au descoperit doar nişte oscilaţii puternice care au forma unor inele şi care par a fi conectate cu acest „glas” al pământului. Read the rest of this entry »
IDOL e un termen care produce scârbă oricărui creştin de oriunde, chiar şi din America! Iar primul termen, AMERICAN e iarăşi un termen care produce scârbă într-o mare parte a lumii, chiar şi liberalilor din America! Deci, ce poate ieşi bun din alăturarea acestor doi termeni? De-acum showul aflat la a şaptea ediţie în SUA, este extrem de popular şi răspândit în variante naţionale printr-o mulţime de alte ţări. Read the rest of this entry »
Una dintre schimbările cele mai fascinante au apărut în domeniul comunicaţiei şi se datorează internetului. Eu am schimbat mereu compania cu care mă conectam la WWW ca să am viteze din ce în ce mai rapide. Compania care o folosesc acasă (Comcast) îmi oferă viteze de downloadare de 12Mbps şi uploadare de 768kbps. Unde închiriez biroul, proprietarul mi-a oferit T3 şi am viteze de downloadare de peste 44Mbps. Viteze uluitoare!
Ieri însă am dat peste un articol la Fox News care prezice că şi Internetul va deveni în curând perimat. Se vehiculează un alt termen cu care probabil că vom începe să ne obişnuim în câţiva ani, şi el va înlocui tehnologia veche a internetului (reţeaua de internet încă se bazează în multe părţi pe cabluri care au fost gândite pentru telefonie şi imagine) printr-o tehnologie nouă a fibrei optice. Noul termen ce se impune este „The Grid” (Reţeaua) şi deja se foloseşte de vreo şapte ani la CERN în Geneva (CERN este organizaţia care a inventat internetul, deşi Al Gore zice că el l-a inventat!;-) ). Viteza de conecţie şi comunicare va fi de 10 mii de ori mai rapidă decât ce am eu acum acasă! Sistemul va putea transmite imagini holografice. Un film de peste 8GB va putea fi downloadat în mai puţin de 2 secunde (he-hei, ce viaţă pe amatorii de noutăţi…) etc.
„The Grid” are deja peste 55 mii de servere instalate şi se preconizează ca numărul lor să crească la peste 200 de mii în doi ani. În prezent tehnologia este folosită în proiectul cunoscut sub numele de LHC (Large Hadron Collider), un nou accelerator de particule care are menirea de a explora vârsta universului. Viteza şi capacitatea de înregistrare de date a „reţelei” face posibilă folosirea ei în acest proiect. De exemplu, LHC generează informaţii anuale care s-ar înregistra pe 56 milioane de CD-uri (puse unul peste celălalt, ar avea o lungime de 60 km).
Marea Britanie are deja 8 mii de servere şi, în mod teoretic, din toamnă, orice student sau cadru academic va avea posibilitatea să se conecteze la „Reţea”.
Democraţii au decis conform politicii lor că nu-i cinstit şi nici egal ca să se dea înapoi fiecăruia cât a plătit pentru bilete. Iată cum au dat înapoi banii:
- Cei ce au plătit $10, vor primi înapoi $15. Oricum, ei şi aşa nu au destui bani ca să meargă la meci. Diferenţa se va numi „credit câştigat al biletului de meci”. Câştigarea acestui credit se obţine prin lene, obiceiuri proaste vizavi de muncă, ambiţie scăzută, darea vinei pe alţii. Restul de bani vor fi rambursaţi astfel:
- cei ce au plătit $25 vor primi înapoi $25; aşa e cinstit.
- Cei ce au plătit $50 vor primi înapoi $1, deoarece deja ei câştigă destui bani pentru a merge la meci cu bilete scumpe. Dacă au $50 pentru un bilet, cu siguranţă nu plătesc destule taxe.
- Cei ce au plătit $75, vor fi penalizaţi şi mai trebuie să trimită încă $25 de căciulă. Aşa este corect şi numai aşa se vor putea da cei extra $5 celor ce nu au avut bani decât pentru bilete de $10.
- Cei ce au putut plăti lojele de lux la $150 bucata vor fi daţi în urmărire penală. Departamentul de taxe se va ţine scai de ei, până ce vor fi obligaţi să-şi mute investiţiile, conturile bancare şi fabricile în Mexic, China şi Malayesia. Odată ajunşi acolo, vor fi bârfiţi în fiecare zi că angajează oameni cu $2/oră în condiţii de muncă fără aer condiţionat şi că nu-s patrioţi, deoarece la mutarea fabricilor, au lăsat fără muncă atâţia americani.
- Se prevede un cadou de $10 celor ce au trecut doar pe lângă stadion, chiar dacă nu au plătit nimic sau nu au avut intenţia de a participa la meci. Asta pentru că există un program special numit „Affirmative Action” - program destinat celor împotriva cărora s-au produs discriminări. Stadionul având numai 50 de mii de locuri, a discriminat împotriva tuturor celorlalţi americani, chiar dacă aceştia nu au voit să vadă meciul; deci discriminaţii merită o recompensă de la guvern.
- Cine nu înţelege nici acum cum va funcţiona codul de taxe al democraţilor, să scrie lui Hillary Clinton şi lui Barak Obama.
Exact! O foarfecă „uitată” acolo de medici, care a continuat să-l ciopârțească pe dinăuntru. Desigur că acum urmează dări în judecată și tot tacâmul! Dacă asta s-ar fi întâmplat în SUA, greșeala medicului ar fi „meritat” cel puțin 10 milioane de dolari! In Europa (parcă-n Germania s-a întâmplat tărășenia) procesele astea frivole din America nu-s la modă (încă).
Citind cele de mai sus, m-am gândit că singurul instrument ascuțit căruia i se poate permite să rămână „uitat” în „pacient” este… Cuvântul lui Dumnezeu! Acesta este într-adevăr ca o sabie cu două tăișuri! Și psalmistul, ilustrând dorința fiecărui adevărat om al lui Dumnezeu, spunea „strâng Cuvântul Tău în inima mea…!” (Ps 119:11). Asta pentru că Cuvântul va continua să fie mânuit de mâna maestrului chirurg, Duhul Sfânt. Pe de o parte, va continua să curețe păcatul, pe de alta va continua să vindece și să întremeze pacientul. Și nici un pacient nu-și dă în judecată chirurgul, nu-i așa? Hmm.
Enjoy:
