Home > Curiozitati
Citiți cele de mai jos, apoi răspundeți cine credeți că este personajul descris. Eu voi răspunde până Sâmbătă.
M-am născut într-o țară, dar am fost crescut într-alta. Tatăl meu a fost și el născut într-altă țară. Eu nu am fost singurul său copil. Tata a avut mai mulți copii cu mai multe femei.
Am devenit apropiat de mama mea, pentru că tata nu mi-a arătat nici un interes. Mama a murit destul de tânără, din cauza cancerului.
Mai târziu oamenii s-au întrebat care este adevăratul meu nume.
Informațiile despre nașterea mea au fost puține și nu a putut nimeni să ofere un certificat de naștere legitim, de încredere.
Am crescut practicând o religie dar m-ai târziu m-am convertit la creștinism, deoarece acesta era acceptat la scară largă în țara în care trăiam; totuși am practicat credințe ne-tradiționale și nu am urmărit creștinismul ăndeaproape, decât de ochii lumii.
Ca tânăr am muncit și am trăit între oamenii din clasele de jos, deghizat ca unul căruia îi păsa cu adevărat de ei. Asta a fost înainde de a mă decide să devin serios cu privire la viață și să îmi aleg o carieră.
Am scris o carte despre luptele mele din timpul creșterii. Celor ce mi-au citit memoriile le-a fost clar că nu mi-a venit ușor faptul că tata m-a abandonat în copilărie.
După ce am împlinit 30 de ani am devenit activ în politică, beneficiind și de ajutor din spatele scenei. În jurul vârstei de 40 de ani am fost catapultat pe scena politică a țării mele, în calitate de candidat pentru o poziție națională. Se spunea despre mine că aș avea o gură de aur și că aș putea convinge pe oricine cu privire la orice. Asta m-a ajutat în înșelăciunea ce-o pueam la cale.
Curiculum vitae al meu a fost aproape inexistent, aveam puțină experiență de muncă, și nu aveam experiență nici în conducerea vreunei organizații. Dar eram un orator puternic și cetățenii erau atrași spre mine ca niște cuie înspre un magnet.
Cuvântările mele atrăgeau mulțimi mari de oameni. Lucrul acesta mi-a exacerbat eul. Mai întâi, campania mea politică s-a concentrat asupra politicii externe a țării mele. Am devenit foarte critic asupra poziției țării mele în războiul anterior și nu am pierdut nici o ocazie de a-mi critica țara.
Dar ceea ce mi-a ajutat ridicarea la nivel național au fost vederile mele asupra economiei. Am pretins că am un plan foarte bun de recuperare economică a țării. Am promis că fiecare sărac va fi hrănit și va avea casă gratis.
Am știut cine era de vină de ajungerea țării în această situație critică. Erau piața liberă, băncile și corporațiile. Am hotărât că-i voi face pe cetățeni să urască aceste categorii și știam că dacă săracii vor invidia pe cei cărora le mergea bine, planul meu va avea reușită.
Campania mea am numit-o “o campanie a poporului” și asta a plăcut oamenilor.
Am fost un candidat surpriză pentru că am apărut din afara politicienilor tradiționali și astfel am obținut un larg sprijin popular. Știam că dacă voi oferi oamenilor “speranță”, împreună vom putea transforma țara noastră și lumea întreagă.
Deci am început să-mi alcătuiesc astfel discursurile încât să pară că ele sunt de partea celor disperați, a săracilor, a ignoranților și a “minorităților persecutate”, cum ar fi evreii. Adevăratele mele convingeri nu erau cunoscute de nimeni și trebuia să mi le țin ascunse, până când voi deveni liderul național.
Trebuia să ascund cu grijă realitatea, deși oricine ar fi putut descoperi convingerile mele cu ușurință, dacă mi-ar fi citit cărțile cu atenție și ar fi studiat oamenii cu care am fost asociat. Îmi pare bine că nu i-a păsat nimănui. Așa am devenit cel mai puternic om din lume. Și atunci, lumea a aflat adevărul despre mine.
Întrebare: CINE SUNT EU?
* 
**
-În fiecare duminică sunt mai mulţi creştini ce merg la serviciu la biserică, decât în întreaga „EuropăCreştină”.
- În fiecare duminică sunt mai mulţi anglicani ce merg la biserici în Kenya, Africa de Sud, Tanzania şi Uganda decât în Marea Britanie, Canada şi SUA. Anglicanii din Nigeria sunt mai numeroşi decât cei din ţările africane amintite mai sus.
- În fiecare duminică merg mai mulţi penticostali brazilieni la biserică decât penticostalii tuturor denominaţiilor penticostale din SUA.
- În fiecare duminică catolicii americani au slujbele în mai multe limbi altele decât americana decât oricând în trecut.
- În orice duminică, bisericile cela mai numeroase din Anglia şi Franţa sunt alcătuite din creştini de culoare
- Sunt mai mulţi creştini catolici în Filipine decât în oricare dintre ţările tradiţional catolice din Europa (Italia, Spania sau Polonia)
Sursa: The New Shape of World Christianity, de Mark Noll
* **
În tot răul, şi-un bine! Unul dintre efectele pozitive ale economiei proaste este că multe familii ce erau în pragul divorţului şi-au reconsiderat opţiunile. Adică, au decis să participe în consiliere şi să salveze căsnicia. Un divorţ al unei familii cu un copil, ajuns în faţa judecătorului poate costa între $53 mii şi $188 mii în facturi pentru avocaţi, costul documentelor, şi necesitatea de a cumpăra/închiria apartamente sau case diferite pentru soţii divorţaţi. La polul opus, 10 sesiuni de consiliere costă în jur de o mie de dolari.
Curtea de Justiţie din Cook County din Illinois dă publicităţii o statistică conform căreia de la începutul anului s-au înregistrat cu 600 mai puţine divorţuri decât în aceeaşi perioadă a anilor precedenţi. Asta este o scădere cu 5%. În Miami-Dade County scăderea este cu 18%.
Unii sociologi estimează că din punct de vedere statistic, divorţurile au scăzut întotdeauna în vremuri de dificultăţi economice. E mai bine mai săraci şi mai împreună, cred eu. E bine şi pentru ambii soţi, dar mai ales pentru copii! Deşi, de partea cealaltă a ecuaţiei, problemele financiare cauzează şi ele destul probleme în căsnicie, şi sunt rsponsabile nu de puţine divorţuri. Adică, probleme financiare în contextul unei bunăstări generale. Când toată lumea este afectată de sărăcie, se pare că familia este încurajată să rămână unită. E bine şi aşa!
* **
Articolul acesta spune că la casa lui TD Jakes (celebrul predicator de culoare) din Forth Worth din Texas a fost o explozie datorată unei scurgeri de gaze. S-o fi spart… TD? Just kidding! Se ştie că predicatorul este supraponderal… ca şi subsemnatul!
* **
Patrick Acton este un artist american care construieşte obiecte din chibrite. Aveţi mai jos Minas Tirith, castelul din The Lord of the Rings. Frumos!
* **
Priveam un show care-i destul de popular pe meleagurile astea, „Kitchen Nightmares”. Gordon Ramsey, un celebru proprietar de restaurante este invitat în restaurante în pragul dezastrului. După ce Ramsey analizează afacerea, dă sfaturi şi pune mâna la reabilitarea restaurantului.
În episodul cu pricina, Ramsey este la un restaurant italian din Londra. Pentru a testa piaţa, pregăteşte nişte pizza vegetariană. Din greşeală, unul dintre bucătari pune ceva carne într-una dintre pizza. Toţi vegetarienii care gustă feliile de pizza apreciază pizza cu carne ca cea mai gustoasă. Niciunul dintre ei nu ştia că pizza aceea conţinea carne. Când li se spunea despre conţinutul pizzei, şi dacă ar abandona vegetarianismul, ei spuneau cu toţii că nu, nici gând.
Vegetarienii sunt fanatici pentru stilul de viaţă însuşit. Convinşi că vegetarianismul este singurul fel de viaţă acceptabil, numărul vegetarienilor a crescut într-atât încât companiile producătoare de mâncare au variante vegetariene pentru burgeri, pizza, şi alte mâncăruri. Personal am fost servit cu sarmale vegetariene (umplute cu orez, porumb, morcovi, şi alte elemente neidentificate). Fără să cochetez cu stilul de viaţă vegetarian, din curiozitate am cumpărat şi hamburgeri vegetarieni. În locul cărnii, umpluţi cu ceva alge marine, şi alte vegetale… Brr! Nu a fost bun deloc!
Cum poate cinneva să renunţe la carne? Nu ştiu. Ieri am mers la Walmartul local pentru a cumpăra ceva baterii. În faţa magazinului erau mai multe mese la care diverşi oameni promovau fie produse de-ale lor, fie credinţe. Erau doi care vindeau cărţile lui L. Ron Hubbard (Dianetics) şi testau nivelul de stress al subiecţilor. Desigur, ei promovau religia stabilită de Hubbard – Scientologia. La o altă masă, alţi doi indivizi promovau vegetarianismul, oferind mostre de mâncăruri vegetariene….
Este vegetarianismul sănătos? Nu ştiu, nu-s de profesie. Am citit doar că corpul uman are nevoie de proteine pentru a produce celule. În timp ce proteinele animale (din lapte, ouă şi carne) sunt asimilate în proporţie de 75-100%, cele de provenienţă vegetală contribuie în proporţie de sub 60%. E adevărat că vegetalele şi fructele conţin vitamine şi minerale, dar proteinele sunt absolut necesare organismului uman, şi dintre acestea, proteinele animale sunt mai bine asimilate.
Ştiu că aflat cu cancer la ficat, un prieten de-al meu a renunţat temporar la carne de orice fel, asigurându-şi proteinele necesare din soia, fasole şi alte vegetale. Dar asta, spunea el, doar pentru a uşura sarcina ficatului, carnea solicitând mai mult ficatul decât vegetalele. După tratament şi după ce i s-a refăcut, prietenul meu a revenit la consumul cărnii. La peste 15 ani de la boală, el este încă sănătos.
Poate mă lămureşte cineva ce-i cu vegetarianismul?
* **
Îi vezi pretutindeni. Băieţii de peste 19 ani, care participă regulat la templu, care se roagă, citesc regulile bisericii, care dau zeciuială, care sunt capabili şi sănătoşi, sunt încurajaţi să participe ca voluntari pentru o perioadă de doi ani de misionarism. Doi câte doi, cum şi-a trimis Isus ucenicii, îmbrăcaţi fără excepţie în costume negre, cu cămăşi albe şi cravate negre, pe jos sau pe biciclete, cu sacoşe în spate sau pe umăr, mergând de la uşă la uşă, îşi duc credinţa înainte.
Mă uimeşte rigoarea lor şi a religiei ce-o reprezintă. Oamenii au găsit întotdeauna mai uşor de respectat un cod de legi precise şi s-au încadrat mai bine într-o rutină. De aici probabil şi puterea de ţinere a tradiţiilor în viaţa noastră. Harul este greu de înţeles, pentru că eliberează şi omul se găseşte dintr-o dată străin într-o lume în care nu înţelege constrângerile iubirii după ce a fost limitat de cele ale legilor, obiceiurilor şi tradiţiilor. Din acest punct de vedere, în timp ce apreciez la maxim harul, mi-ar place să văd şi-n bisericile evanghelice o mai multă rigurozitate în ceea ce priveşte aspectul acesta al mărturisirii credinţei.
Dar, am divagat! Cum zilele trecute a fost vreme frumoasă, m-am întâlnit pe stradă cu cel puţin 4 grupuri de câte doi misionari. M-am întrebat, oare ce au ei în sacoşe? Le-am văzut ecusoanele pe reverele hainelor, bibliie în mână, dar ce-or fi având în sacoşe? De unde sunt? Din localitatea în care misionează, sau din altă parte? Dacă-s din altă parte, unde dorm? Cine le plăteşte cheltuielile? Poate mă lămureşte şi pe mine cineva
* **
Microsoft a prezentat astăzi un nou motor de căutare, despre care susţine că ar fi mai deştept decât Google sau Yahoo. Şi compania este gata să cheltuiască 100 milioane de dolari pentru a-i face reclamă. Noul motor se numeşte Bing şi va fi „live” de la 3 iunie încolo. Iniţial, proiectul s-a numit Kumo, apoi s-a ales numele de Bing, care chipurile ar fi mai uşor de memorat pe meridianele lumii.
Acum, se va vedea dacă Bing va reuşi să străpungă armura lui Google, care deţine peste 90% din piaţa motoarelor de căutare. Ce pare a avea în plus faţă de Google, este posibilitatea de a oferi un „snap shot” a site-ului asupra căreia îţi plimbi mouse-ul. Cei ce folosesc Wordpress cunosc plug-in-ul care facilitează snap shot. De asemenea, dacă cauţi spre exemplu zboruri ale companiilor aeriene între două oraşe, se va deschide şi o fereastră care să-ţi prezinte nu doar orarul, ci şi preţurile oferite.
Între timp, Google a prezentat tot recent un nou produs, numit Google Wave. Deşi Wave va fi disponibil spre sfârşitul anului, prezentarea precoce a avut rolul de a invita programatorii să creeze soft care să se integreze cu Wave (Wave fiind parţial „open sourse”). Wave este un hibrid între emailuri şi IM. Chat-ul va fi redat în „real time”, nu trebuie să aştepţi să scrie celălalt ca să apese send pentru ca să vezi ce a scris… ci vei citi ceea ce se scrie pe măsură ce se scrie. Blogging-ul va fi de asemenea ajutat de Wave, ceea ce este o veste bună pentru noi!
Viitorul softurilor va aparţine aplicaţiilor dezvoltate în browsere. Probabil că-n următorii 10 ani nu va conta ce fel de sistem de operare ai (windows sa OS) deoarece va conta ce browser foloseşti şi aplicaţiile dezvoltate pentru internet, nu pentru un anume computer/sistem de operare. Deocamdată, Google dezvoltă HTML5 care va face posibil ceea ce se poate vedea în demonstraţia Wave. Internet Explorer refuză să dezvolte HTML5, şi asta va fi în detrimentul IE. De cealaltă parte, Google dezvoltă în continuu chestii ca Wave sau Facebook, chestii ce ne va atrage mereu către Google.
Aşa că, dacă Bing va reuşi să acapereze un mic procent din piaţa motoarelor de căutare, va putea să exclame cu mândrie: Bingo! Dar eu sunt sceptic…
* **
- 666 – numărul fiarei
- -666 – numărul negativ al fiarei
- 660 – numărul aproximativ al fiarei
- DCLXVI – numărul latin al fiarei
- 0.666 – numărul mili-fiarei
- $665.99 – preţul fiarei
- $646.66 – preţul fiarei la Walmart
- 665 – numărul fratelui mai tânăr al fiarei
- 667 – numărul fratelui mai vârstnic al fiarei
- 666 mg – doza zilnică de fiară
- 666GHz – viteza procesorului fiarei
- 666 calorii – caloriile zilnice ale fiarei
- $222.00 – preţul de lichidare a stocului nevândut al fiarei
- 666 UP – băutura răcoritoare a fiarei
- Route 666 - drumul pe care merge fiara
- 66600 – codul poştal al fiarei
- 666 kg – greutatea fiarei
- 666 C – temperatura de fierbere a fiarei
- 1-866-666-6666 – telefonul „toll free” al fiarei
- 6-6-6666 – data naşterii fiarei
- Chanel No.666 – parfumul preferat al fiarei
- 66.6 MHz – staţia de radio favorită a fiarei
- IAM 666 – numărul maşinii fiarei
- 666% – varianta 100% a fiarei
găsite pe internet….
* **
De un timp încoace, Starbucks a început să ofere cafea instant (ness îi ziceam noi în ţară de la celebra firmă, Ness Caffe). Sunt prea… purist ca să mă spurc cu aşa ceva! Dar acum câteva săptămâni, când promovarea noului produs era în toi, mi s-a oferit pacheţele de mostre din noua cafea. Aşa că, după ce m-am tot codit, pofta şi curiozitatea m-au făcut să cad în păcat. Am consumat cafea instant de la Starbucks! Iată, am mărturisit!
Cum e? Diferită. Diferită de ceea ce-mi amintesc eu despre cafeaua „ness”. Nu ştiu cum o produc (fiecare ţigan îşi laudă calul, aşa cum se vede în clipul de mai jos) dar cert este că în amestecul din pliculeţ s-a introdus şi cafea reală, măcinată extrem de fin. Asta va rămâne la urmă ca un fel de zaţ pe fundul cănii. Dacă pui doar puţină apă (cât ai pune la o porţie espresso solo) gustul aduce puţin a cafea naturală… dar puţinul acela este de doar 5% în estimarea mea. Aşa că, veni, vidi, vici, sau pe româneşte, am venit, am văzut şi am rămas la vechiul viciu, acela al cafelei espresso făcut din boabe de arabica proaspete, prăjite pentru espresso şi apii măcinate în propria râşniţă cu pietre-pietre şi apoi făcută în maşina mea, antică, veche şi de demult.
Uite şi clipul promoţional al Starbucks.
* **
Explicaţie pe înţelesul tuturor!
* **
Deşi nu-mi place! Ar trebui să aibă „18 holes” ca să fie complet!
* **
Azi s-au stins luminile timp de o oră, ca un gest simbolic în cinstea schimbărilor climatice (încălzirea globală, mai precis; după ce iarna trecută a fost una dintre cele mai reci din ultimii 15 ani, s-a schimbat denumirea de la „încăzire” la „schimbări climatice”). Dar asta nu este ultimul atac al încălzirii globale. În California se discută despre scoaterea din folosinţă a maşinilor de culoare… neagră! De ce? Pentru că negrul reţine căldura şi maşina foloseşte mai mult aer condiţionat, deci se consumă mai multă energie!
După maşinile de culoare neagră, va urma eliminarea a orice este… negru! Adică ciorile, cafeaua, clapele pianului, unghiile lovite cu ciocanul (astea vor cade oricum), negii, parul (unii contribuie mai de mult la chestia asta, chelind de tineri), pantofii şi întregul continent african!
Între timp, am descoperit că sunt specialişti în schimbări climatice în spaţiul cosmic! Cu câtă precizie se va prezice vremea în spaţiu când aici pe Terra timpul este… probabil, adică extrem de probabil! Că aştept ziua însorită promisă de cei de la vreme acum o săptămână şi nu a mai venit! Dar contează un grad în minus sau în plus în spaţiu, la mii de ani-lumină de noi? Ne urmăresc locuitorii altor constelaţii jurnalele TV? De ce avem nevoie de astfel de specialişti? Şi unde or învăţat ei chestiile astea?
* **
Mi-am găsit la doi pași de hotel o cafenea. Mă încumet să ies până acolo că doar n-o fi moarte de om! De când mă știu mi-am cam purtat bolile pe picioare. Oricum, cafeaua e necesară. Îmi place mie ceaiul, și chiar mi-am cumpărta pentru acasă ceaiuri de …xxx de dolari! Oolong, Jasmin (iasomie) și Green (verde). Mi-am luat și un aparat de făcut ceaiul, așa cum se folosește prin ceainăriile de aici. de fapt, dacă-l vizitezi pe un chinez, fie chiar și la birou, te invită îndată să bei un ceai cu el. E uluitoare dexteritatea cu care folosește ustensilele: cum spală cu apă fierbinte toate ceșcuțele liliputane, și ibricul, și canița în care face ceaiul. Apoi desface punga de ceai și-l miroase îndelung. Pe față i se așterne un zâmbet satisfăcut: calitatea este aceeași de acum o jumătate de pră, de când l-a mirosit din nou cu alți oaspeți! Prima tranșă de ceai se folosește tot la clătirea ustensilelor. Apoi din a doua se începe servitul. Se pune mereu la apă peste frunze și se toarnă mereu în ceșcuțe. Peste o porție de frunze se poate turna apa de circa 6-7 ori, după care nu mai ai ce scoate din ele. Read more »
* **
Ziceam în postul anterior că am gripă. Asta nu a apărut peste noapte ci s-a dezvoltat treptat. Am tot stat prin hoteluri reci. În ciuda stelelor multiple, cam toate aveau aceeași problemă: nu funcționa instalația de încălzire/răcire. În afară de Hyatt, nu am putut regla nicăieri temperatura camerei.
Când am sosit în Xiamen ploua și era un vânt rece. În cameră erau 1-19 grade Celsius. Am telefonat la recepție să trimită pe cineva să mă ajute să reglez termostatul, pentru că toate iscripțiile erau în chineză. A venit o femeie de serviciu. I-am arătat temperatura afișată, și după ce am încercat prin semne să-i explic că vreau 22-23 de garde, m-am lăsat păgubaș. Am scos o hârtie și-un creion și am scris „22” pe ea. Apoi am arătat din nou către termostat și către hârtia mea. Și cu degetele am făcut semnul de „în sus”. Femeia s-a uitat către tavan, și cum acolo nu era nimic de văzut, s-a dumirit. A mers către geam și l-a deschis larg. Afară erau vreo 9 grade, și eu voiam mai cald, nu mai rece.
Frustrat pornesc către recepție să găsesc pe cineva cu care să mă înțeleg. Acolo găsesc o fată și-i explic ce vreau. Ea se face că a înțeles, pune mâna pe telefon și zice ceva cuiva. Mă întorc satisfăcut către cameră. Acolo în mijlocul acesteia tronează un… ventilator! Nu mă grăbesc să mă enervez, că poate are vreo rezistență ce se încălzește… dar nu are, așa că mi se ridică mie temperatura! Merg înapoi la recepție. Hârtie cu cifra 22 e din nou cu mine. Îi explic fetei că nu cal îmi este, ci frig! Și că vreau temperatura în sus! Ea vorbește din nou cucineva și mă invită să mergem către camera mea.
Ajunși acolo, ne așteaptă în fața ei un tip cu o trusă de scule: mecanicul de serviciu. După ce intrăm și ne îndreptăm spre termostat, acesta se uită la el apoi începe să-i explice ceva fetei. Nu am nevoie de translator pentru a înțelege că problema nu e la termostat ci-n altă parte și că nu-i nimic de făcut. Fata zice „sorry” și cu mecanicul pleacă în drumul lor, lăsându-mă nedumerit. Pe când să mă dezmeticesc eu, apare din nou mecanicul cu un încălzitor.
Limbajul semnelor. Cum ziceam, e și o minune când ne înțelegem prin el!
* **
E ultima zi de ședere în China. Ședere… realmente! Sunt de două zile în Shanghai. Astea două zile erau programate pentru cumpărături (se poate fără!?) și vizitare. Din nefericire, timpul s-a făcut foarte rău: e ploaie continuă, frig tare și bate un vând rece. Astea, combinate cu o gripă ce m-a doborât au făcut zilele de relaxare să fie de ședere în pat. E un fel de relaxare și asta, nu!? Read more »
* **
on 
on 
on 
