PERSPECTIVE CRESTINE

Arhiepiscopul Peter Akinola

Cuprinsă de una dintre cele mai serioase crize de la Reformă încoace, Comuniunea Mondială a Bisericilor Anglicane este pe cale se a se frânge. Primatul Anglican Rowan Williams, Arhiepiscop de Canterbury se pare că nu mai poate ţine biserica unită. Criza experimentată a fost determinată de ordinarea acum 5 ani a unui episcop homosexual în SUA, pe nume V. Gene Robinson.

Un document de 89 de pagini întitulat „Calea, Adevărul şi Viaţa” publicat înainte de summitul GAFCON (Global Anglican Future Conference) de săptămâna viitoare, şi semnat de episcopi conservatori, printre care cei ai Bisericilor Nigeriei, Rwandei şi Ugandei, conţine o reiterare a adevărurilor scripturii şi definirea ortodoxiei anglicane. Arhiepiscopul Peter Akinola, primatul Nigeriei spune că „nu mai există speranţă pentru o Comuniune unită.”

Colac peste pupăză, duminică unul dintre vicarii Arhiepiscopului Williams a condus o ceremonie religioasă de cununare a doi preoţi homosexuali! „Nunta” s-a desfăşurat cu fast şi-n toate tradiţiile unei nunţi la anglicani. Nici nu se putea un moment mai rău pentru Williams! Sau, deşi deplângem orice schismă, mai bun, dacă considerăm că cei ce s-au rupt doresc păstrarea adevărului şi cu privire la căsătorie.

Sursa: RNS

Episcopul homosexual (Episopal Church) V. Gene Robinson (dreapta) intră într-o „uniune civilă” cu partenerul său Mark Andrew într-o ceremonie de la St. Paul Episcopal Church din Concord, NH.  Oficiează magistratul Ronna Wise, la mijloc.

De luni încoace căsătoria homosexualilor este legală în statul California.  Nişte judecători locali au ales să decidă contra votului majorităţii (şi decizia lor va fi răsturnată cu siguranţă la alegerile de la toamnă, doar că până atunci, se vor fi „căsătorit” sute şi mii de „cupluri”) şi au legalizat căsătoria homosexualilor.  Luni funcţionarii care putea elibera certificate de căsătorie au ales să stea benevol mai multe ore peste program pentru a face faţă fluxului de amatori de certificate de căsătorie.  Tot luni avocaţii au stat pe lângă centrele care eliberau astfel de certificate, pentru a agăţa noii căsătoriţi şi a le oferi serviciile lor avocăţeşti.  Adică, vor să-i reprezinte pe cei veniţi să beneficieze de legalitatea acestei porcării în statele de unde au venit, pentru a da în judecată staul respectiv, ca să determine şi acolo recunoaşterea certificatului lor.

Legea californiană va da naştere la o mulţime de procese, îndreptate împotriva nu doar a unor state, ci şi a unor instituţii care nu acceptă angajarea homosexualilor, cum ar fi Boys Scouts şi … Bisericile!  Vai şi-amar!  Fără nici o referire la vaisamar.wordpress.com!

Preşedintele Bush este plecat prin Europa într-un turneu de rămas-bun.  Sunt convins că popoarele Europei se bucură să-l vadă plecat de la Casa Albă!   Printre europenii mai aproape de politica internaţională a lui Bush (adică mai aproape decât predecesorul său) este Papa Benedict al XVI-lea.

Vineri Bush a făcut o vizită la Vatican, unde a fost primit de Papa Benedict al XVI-lea.  Dorind să-I întoarcă preşedintelui american favorurile primite cu ocazia vizitei sale în SUA, Benedict l-a purtat pe Bush într-o plimbare privată prin Grădinile Vaticanului - loc care este păstrat doar pentru oaspeţi aleşi pe sprânceană.  Apoi cei doi au povestit în Turnul St. Ioan de pe balconul căruia au privit cei peste 180 de acri de grădini.  Întâlnirea s-a încheiat cu un concert privat în Capela Sixtină, concert susţinut de corul Capelei.

Toate cele de mai sus şi altele, au făcut să înceapă să apară discuţii pe tema convertirii lui Bush la catolicism.  Se ştie că Jeb Bush, fostul guvernator al Floridei s-a convertit, la fel şi Tony Blair, fostul prim-ministru al Marei Britanii.  În timp ce disuţiile Papei cu Bush rămân secrete, ceea ce au dezvăluit ei publicului este că au povestit despre apărarea valorilor morale fundamentale a vieţii, precum şi despre problema Orientului Mijlociu şi a păcii în Israel.

Unii apropiaţi ai lui Bush de la Washington, printre care şi Richard Neuhaus, editorul publicaţiei „First Things” (domnul Neuhaus este preot catolic şi a fost consultat de Bush în trecut cu diferite ocazii) au spus că nici nu poate fi vorba de o convertire a lui Bush!  Bush este metodist.  El a aderat la religia aceasta pentru că aici aparţinea soţia sa, Laura.  Pentru a deveni metodist Bush a renunţat la religia Episcopaliană.

La editura Humanitas a apărut cartea „Surprins de Bucurie” a lui C. S. Lewis, în traducerea lui Emanuel Conţac.   Bucuria traducerii în limba română a acestei cărţi m-a surprins şi pe mine şi o recomand cu căldură tuturor cititorilor mei.  Aveţi mai jos câteva informaţii despre carte, autorul ei şi traducătorul acesteia.

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) s-a născut la Belfast, într-ofamilie anglo-irlandeză a cărei pasiune pentru lectură i s-a transmis şi lui de la o vârstă fragedă. De îndată ce a învăţat să scrie, a trecut la primele exerciţii literare – povestiri despre „şoricei îmbrăcaţi în zale“ şi isprăvile lor cavalereşti. La patru ani le punea deja în
vedere apropiaţilor că doreşte să i se spună „Jacksie“, devenit mai târziu „Jack“. Tot în copilărie trăieşte întâia oară Bucuria, o experienţă fundamentală, a cărei semnificaţie avea s-o expună pe larg în autobiografia sa spirituală, Surprins de Bucurie (1955).

A renunţat la creştinism, după propriile spuse, la 13–14 ani, când era elev la Cherbourg House, o şcoală elementară particulară din Malvern, mai ales ca urmare a învăţăturilor heterodoxe ale intendentei şcolii, Miss G.E. Cowie. După o şedere de un an la Colegiul Malvern, a luat lecţii cu un profesor particular, W.T. Kirkpatrick, sub a cărui îndrumare a câştigat o bursă de studii la Oxford. În 1925 a fost ales fellow al Colegiului Magdalen, unde va preda aproape trei decenii, până la ocuparea catedrei de literatură engleză
medievală şi renascentistă de la Cambridge (1954).

În 1929 revine la creştinism sau, mai exact, la teism, ca „cel mai şovăielnic şi mai abătut convertit din toată Anglia“. Până a ajunge însă la credinţa că „Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu“ aveau să mai treacă doi ani. În 1933 publică The Pilgrim’s Regress. În următorii treizeci de ani scrie numeroase alte lucrări de apologetică sau spiritualitate creştină: Miracles, The Four Loves, The Problem of Pain (trad. rom. în volumul Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Humanitas, Bucureşti, 1997), The Screwtape Letters (Sfaturile
unui diavol bătrân către unul mai tânăr, Humanitas, Bucureşti, 2003), Mere Christianity (Creştinism, pur şi simplu, Humanitas, Bucureşti, 2004), The Great Divorce, A Grief Observed. În paralel, publică science-
fiction (Space Trilogy) şi literatură pentru copii (Cronicile din Narnia, Rao, Bucureşti, 2006), abordând subiecte de inspiraţie creştină.  Între numeroasele sale lucrările ştiinţifice, se detaşează The Allegory of Love: A Study in Medieval Tradition, Rehabilitations and Other Essays şi English Literature in the Sixteenth Century Excluding Drama.

EMANUEL CONŢAC este asistent universitar la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti şi doctorand în filologie al Universităţii din Bucureşti. Amai tradus pentru editura Logos din Cluj: John Stott, Puterea predicării (2004); Stanley Grenz et al., Dicţionar de termeni teologici (2005); Moisés Silva şi Walter Kaiser,
Introducere în hermeneutica biblică (2006); Gordon Fee, Exegeza Noului Testament (2006); Douglas Stuart, Exegeza Vechiului Testament ( 2006).

Foto de Jeremiah Sullivan

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai New Age-ului, Deepak Chopra a lăudat conţinutul şi pe semnatarii „Manifestului Evanghelic.”  El afirmă că a remarcat nota conciliantă a manifestului, şi faptul că semnatarii acestuia nu vor să atace alte credinţe nici să le excludă.  A remarcat de asemenea recunoaşterea că trăim într-o „global era” (o epocă globală) care arată că evanghelicii de astăzi au înţeles că pământul (creaţia lui dumnezeu, în cuvintele lui Chopra) trebuie respectat şi îngrijit.  „Dacă vrei să salvezi pământul, atunci nu are rost să ataci restul omenirii, care se închină unui alt dumnezeu” a spus Chopra. Continue Reading »

Soulforce este o organizaţie activistă care promovează stilul de viaţă homosexual.  Fondată de un pastor (Dr. Mel White) şi cu ajutorul altor pastori şi prelaţi (printre care şi Arhiepiscopul Anglican Desmond Tutu), sau familii tradiţionale care închid ochii la stilul de viaţă al homosexualilor, Soulfoce intră în dialog cu alte organizaţii, şcoli creştine de învăţământ superior, şi acum cu biserici, pentru a obţine de la acestea recunoaşterea că stilul de viaţă homosexual este condamnat pe baza unei explicaţii greşite a Bibliei.  Dacă şcolile sau organizaţiile creştine refuză dialogul, atunci Soulforce apelează la ajutorul unor avocaţi pentru a găsi nod în papură organizaţiilor respective şi a le atrage în procese judiciare lungi şi costisitoare. Continue Reading »

Jim Caviezel a jucat rolul lui Isus în „The Passion of the Christ” în regia lui Mel Gibson.  Puţin ştiu însă că rolul din film l-a trasnformat pe Caviezel în ceea ce priveşte credinţa.  EL şi soţia sa Kerri sunt catolici, şi anul acesta s-au gândit să pună credinţa lor în practică.  Au înfiat doi copii din China. Continue Reading »

Înainte de a merge mai departe, să ne oprim puţin ca un concept care deja l-am anunţat în portul trecut.

Creştinismul exclusivist, aşa cum am arătat are la baza sa afirmaţii de genul „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.  Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14:6).  Sau, „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.” (Fapte 4:12).  Sau „Căci este un singur Dumnezeu, şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos.” (1 Timotei 2:5).  Afirmaţiile lui Isus Christos despre sine şi ale apostolilor săi au fost temeiul considerării creştinismului ca fiind unica credinţă care cunoaşte pe Dumnezeu şi mântuirea Lui.  Dumnezeul Bibliei este singurul Dumnezeu adevărat, Isus Christos este Trimisul lui Dumnezeu care a venit la oameni atât pentru a-L revela pe Dumnezeu cât şi pentru a îi mântui prin moartea sa ca jertfă pentru păcatul omenirii.

Pentru ca o jertfă pentru păcat să fie acceptabilă, jertfa trebuia să fie a unei persoane infinite, fără păcat şi aparţinând omenirii.  Isus este singurul care a împlinit cele trei condiţii: El este 100% Dumnezeu, a trăit fără păcat o viaţă în care s-a întrupat ca om.  De aici exclusivismul creştinismului.

Obiecţii:
- pretenţia creştinismului de a fi singura religie adevărată este prea îngustă.  Dar aşa sunt lucrurile pe care te bazezi în viaţă, nu-i aşa?  Viaţa nu este o ruletă rusească.  Nu vrei să conduci o maşină la care frânele prind 95% din ocazii.  Dacă unul din cele 5 procente frâna te lasă pe marginea prăpastiei?  Apoi, 1+1=2 întotdeauna, nu?  Destul de… îngust!  Dar, adevărat!

- adevărul depinde de fiecare din nou: ce-i adevărat pentru tine nu este adevărat şi pentru mine.  Numai că unele lucruri sunt adevărate şi dacă eu nu cred că-s adevărate.  Dacă prind în mână firele din priza cu electricitate, voi muri indiferent ce cred eu despre firele respective.  Dacă sar de la etajul 10 al blocului, mă voi face praf indiferent dacă cred sau nu în legea gravitaţiei!  Dacă eu cred sau nu că Isus este singura cale, nu afectează cu nimic adevărul afirmaţiei.

- nu contează ce crezi, câtă vreme crezi sincer.  Argumentul acesta cade, ca şi cel de mai sus pentru aceleaşi motive: adevărul nu depinde de sinceritatea cuiva.  Cineva poate crede cu sinceritate o minciună, sinceritatea nu va transforma minciuna în adevăr.

- este aroganţă din partea creştinilor să susţină că doar religia lor este adevărată.  Nu neaparat.  Dacă creştinii ar căuta avantaje din propagarea creştinismului, dacă ei ar fi inventat sau descoperit pretenţiile creştinismului atunci probabil că pretenţiile cu privire la creştinism nu ar fi pure.  Dar uită-te la suferinţele creştinilor de 2000 de ani pentru ideile în care cred şi pe care le propagă!  Apostolii Domnului din primul secol au fost daţi cu toţii morţii pentru mesajul lor!  Ei au fost martorii oculari ai evenimentelor în mijlocul cărora Fiul lui Dumnezeu, Isus Christos a trăit ca om fără păcat, a fost dat morţii şi a înviat a treia zi.  Toate acestea au fost cunoscute pe larg de către evrei de mii de ani, pentru că au fost prevestite de către proorocii lor.  Apostolii Domnului au înţeles cele prevestite, au văzut împloinirea lor, au auzit afirmaţiile lui Isus şi le-au crezut.  Apoi au mers în lumea întreagă să le spună tuturor.  Ar fi nesăbuinţă şi cruzime din partea cuiva să vadă o casă în flăcări, să vadă ieşirea şi să nu spună celor din casă că vor muri, dar că există o ieşire dintre flăcări; nu ar fi aroganţă, nu-i aşa?

La anul 1893, la Chicago se întâlneau peste 400 de preoţi şi lideri religioşi din diverse religii, în cadrul celui dintâi „Parlaiment of World Religions” (Parlament Mondial al Religiilor - PMR - a nu se confunda cu Partidul Muncitoresc Român care suferea şi ăsta de abureli asemănătoare).  Printre cei invitaţi, o tânără stea a hinduismului, Swami Vivekananda.  Printre creştinii prezenţi, aşa cum se aştepta la vremea aceea, o mulţime de reprezentanţi ai unui creştinism dogmatic care credea încă în mântuirea prin Christos, în existenţa raiului şi a iadului. Continue Reading »

Grădina Zoologică „Artis” din Amsterdam a ascund zeci de evrei ani la rând, pentru a-i scăpa de nazişti. Astfel, la numele lui Corrie ten Boom şi Anne Frank se mai adaugă şi altele, necunoscute de noi, a unor oameni care şi-au riscat propria viaţă pentru a o scăpa pe a altora. După ştirea acelui austriac care şi-a ţinut propria fiică în subsolul casei timp de ani de zile pentru a avea copii cu ea, ştirea aceasta este ca o apă curată care parcă spală zoaia lăsată de cealaltă ştire… Când toate lucrurile ascunse vor fi scoase la lumină, sper din inimă să se vadă mai mult bine decât rău! Că de rău, suntem sătui, nu-i aşa?

http://www.haaretz.com/hasen/spages/979826.html

Sursa: Wikipedia

Curioasă înmormântare a avut Maharishi Mahesh Yogi, guru care a inspirat pe The Beatles, regizorul David Lynch, actrița Mia Farrow, cântărețul Mike Love (Beach Boys) printre alte câteva milioane de oameni. Câteva zeci de mii de adepți din lumea întreagă au participat aducând ultimele lor omagii.

Gurul a murit la 91 de ani, la o reședință de-a sa din Olanda dar a fost înmormântat în India. Trupul neînsuflețit i-a fost pus pe un catafalc enorm, ridicat pe un deal din ashramul său de lângă confluența râurilor Gange, Yamuna și Saraswati, alcătuit dintr-o structură din lemn de santal. Voluntari din toată lumea au început de dimineață să-i ungă trupul cu balegă de vacă (chestie sfântă la hinduși) și gălbenele (observați asortarea culorilor..). Mai apoi trupul i-a fost ars, urmând ca să se construiască ceva locaș „sfânt” pe cenușa sa.

Pornit în misiunea sa ca un sărac a cărui avere o puteai duce într-o mână, Yogi a ajuns ca să locuiască într-un palat cu 200 de camere, să călătorească în jetul personal de culoare roz, și să aibă la dispoziție Rollsuri și alte mașini de lux. Gurul implicat în tot felul de scandaluri în special sexuale (Mia Farrow nu a fost singura femeie pe care a violat-o), în consumuri de droguri (pe vremuri era LDS, acum altele), a adus Meditația Transcedentală (TM) în occident. Contra unei sume de $2,500 noul disipol este inițiat în tehnici de meditație ce trebuie să aibă loc de două ori pe zi câte 20 de minute, timp în care se repetă mantre în limba sanscrită. Discipolul atinge perfecțiunea când reușește să adune suficientă energie pentru a-și ridica trupul de la pământ (levitație). Rezultatele promise de TM sunt sănătate, fericire, creativitate, pacea lumii, pace lăuntrică și energie.

Gurul a devenit celebru după ce ashramul său a fost vizitat prin 1968 de Beatles care ar fi trebuit să petreacă acolo trei luni, dar care au plecat unul după altul mai repede, fie pentru că le lipsea confortul de acasă, fie din cauza acuzațiilor din partea unor femei cum că Yogi le-ar fi violat.

35 de noi raja au fost numiți după moartea gurului pentru a duce mai departe mișcarea începută de acesta acum 60 de ani.

Al treilea membru al troicii liberale invitate la Convenția Baptiștilor liberali a fost Al Gore.  El este mai cunoscut pentru un film premiat cu un Oscar și un Nobel pentru pace decât pentru realizări de pe vremea când era membru al COngresului, sau vice-președinte al SUA. Continue Reading »

Așa cum arătam într-un post mai vechi, termenul de „schimbare” este vehiculat  ad nauseam de către candidații la președinția SUA.   Între timp ce promisiunile lor se vor dovedi a fi doar vorbe (de unde știu?  Din experiență!), și tinerii creștini americani se gândesc la schimbare.  Vor transmite publicului dorința de schimbare într-o întâlnire din Times Square, New York la data de 8 februarie a.c. Continue Reading »

CBS ne raportează că cu ocazia sărbătorii Crăciunului, mii de creștini irakieni au mers la biserică, înfruntând riscul de a fi omorâți, cu toate că atacurile sinucigașe sau teroriste au scăzut vertiginos în ultimele luni.

Anul trecut Crăciunul a trecut nesărbătorit.  Acum doi ani, sărbărorirea a fost extrem de limitată.  Nu s-a permis decât adunarea în case, a rudeniilor.  Dar cu speranțe pentru un viitor mai bun, anul acesta creștinii însoțiți de copii lor au plecat la biserici pentru liturghia de Crăciun.  Femeile și-au acoperit capul înainte de intrarea în sanctuar, și apoi după intrare, s-au așezat conform obiceiului, separat de bărbați, în partea dreaptă și în spate, bărbații în partea stângă.  Afară, la intrare, poliția verifica actele și sasoșele participanților, și a plasat baricade ca să împiedice accesul autovehiculelor (mai ales al celor ce au… bombe!).  Creștinii irakieni au fost ținta multor atacuri teroriste.  Din cauza primejdiei, zeci de mii de creștini au părăsit Irakul emigrând în alte părți.

Din cele 3 procente de creștini din totalul populației de 26 de milioane de irakieni, majoritatea sunt creștini de rit armean (o ramură ortodoxă, religia Armeniei de la anul 301 A.D.), romano-catolici sau creștini asirieni (biserica nestoriană, sau persană).

Liturghia la Biserica Catolică Caldeeană Mar Eliya a fost condusă de cardinalul Emmanuel al III-lea Delly, liderul Bisericii Caldeene (unită cu biserica Romano-Catolică).  El a afirmat în fața unei audiențe de peste două mii, dintre care și clerici musulmani următoarele: „Irakul este un buchet din flori de diferite culori, fiecare culoare reprezentând o religie sau etnicitate, dar mirosind toate la fel”.  Apoi a urat pace și prosperitate musulmanilor cu prilejul sărbătorii lor „eid” (sărbătoare ce marchează sfârșitul postului de-o lună numit Ramadam) și s-a rugat pentru pacea în Irak și a creștinilor din lumea întreagă.

Și, cum pericolul atacurilor teroriste e prezent, ciudat a fost că Liturghia de Crăciun, care de obicei se ține la miezul nopții, s-a celebrat… la amiaz!   Dar, e bine și așa!

Tags: craciun, Crestinism, Ecumenism

Salt Lake City - Templul Mormon

Tocmai am terminat de citit aseară capitolul despre mormoni din cartea lui Ron Rhodes (The Challenge of the Cults and New Religions - Zondervan - 2001) ca să mă edific mai bine despre credința mormonă. Nu de alta dar la anul va trebui să votăm un nou președinte în America. Eu sunt Republican și sunt curios pe cine va alege partidul ca să candideze.Știți deja că sunt la candidatura din partea republicanilor mai mulți: printre aceștia, mai cunoscuți, John McCain, Mitt Romney, Rudi Giuliani și un pastor baptist, Hyckabee. Lunile următoare vor avea loc „caucus”-urile din mai multe state (primul, conform tradiției, în statul Iowa). Caucus-urile sunt întâlniri a reprezentanților unui partid pentru alegerea politicii partidului și selectarea candidaților la diverse funcții. De asemenea vor avea loc alegeri primare în diferite state. Se așteaptă ca cel mai târziu în Martie-Aprilie să avem un candidat republican. Din partea democraților, se pare că nu vor fi obstacole majore în nominalizarea lui Hillary Clinton (ferească Dumnezeu!) la candidatura partidului.

În condițiile acestea, am vrut să mă edific cu privire la credința mormonă. Mitt Romney are șanse să devină candidatul republicanilor. Romney (și alții) susține că el este „creștin”. Este mormonismul o formă de creștinism? Pentru mine, nu este! Dar, voi vota cu el, dacă este mormon? Contează credința lui la guvernare? Bush este protestant… a contat mult credința sa religioasă în deciziile pe care le-a luat?

În timp ce subiectul acesta este important și interesant de dezbătut într-un eseu mai larg, când voi avea puțin timp, deocamdată doar doresc să spun că în timpul cercetărilor mele, am dat peste un articol care face o paralelă între mormoni și… musulmani! Îl găsiți AICI.

Extrag din el pe scurt, următoarele asemănări:

- mormonii cred că Joseph Smith a fost ultimul profet, musulmanii cred că Mahomed a fost ultimul profet.

- mormonii cred că după moarte, o să primești propriul tău „univers”, musulmanii cred că o să primești propriul tău harem de 72 de fecioare,

- mormonii cred că Isus a fost doar un copil spiritual al lui „dumnezeu” și ca om, a fost cu nimic deosebit de ceilalți oameni. Și pentru musulmani, Isus a fost doar un profet, nu mai mare decât alți profeți, cu nici un caz mai mare decât Mahomed.

- Joseph Smith a practicat poligamia, Mahomed a practicat poligamia.

- Cartea de bază a mormonismului, opera lui Joseph Smith pornește de la o cunoaștere inexactă a Bibliei și istoriei, cartea de bază a musulmanilor este la fel de ignorantă cu privire la credința pe care pretinde că s-a zidit.

Deocamdată, atât! Urmează să revin.

Tags: , Crestinism, mormonism, musulmani, Politica, Stiri

Spune San Francisco Chronicle.  Ziaristul liberal Mark Morford continuă să spună că sistemul educaţional american a atins cel mai de jos punct şi că scoate de pe băncile şcolii adolescenţi ignoranţi care devin adulţi ignoranţi, care vor face ca societatea americană să plătească scump în viitor.  Apoi ziaristul continuă şi se ia de creştinii evanghelici, spunând: „dacă crezi că hoardele uşor de speriat, fără minte a creştinilor evanghelici fundamentalişti au produs rău sufletului acestei ţări, aşteaptă numai!” Continue Reading »

150 de reprezentanţi ai unor biserici creştine l-au salutat pe Ahmadinejad cu căldură cu ocazia vizitei acestuia la Naţiunile Unite.  Un reprezentant al Comitetului Central al Menoniţilor a caracterizat întâlnirea ca fiind „un timp de dialog şi reflectare prin rugăciune între copiii lui Avraam”.  El a continuat spunând că „respectul reciproc şi bunăvoinţa conversaţiei a amortizat demonizarea şi retorica actuală dintre cele două guverne (american şi iranian)”. Continue Reading »

Joel Osteen, pastorul celei mai mari biserici americane (Lakewood Church din Houston, Texas, biserică cu peste 47 de mii de membri) a publicat a doua sa carte întitulată „Become a Better You”.  Cartea vine pe urmele primei sale cărţi (Your Best Life Now, vândută în peste 5 milioane de exemplare) şi-n stilul ei şi a predicilor lui Osteen din slujbele ţinute la biserica sa: a îmbunătăţirii de sine, fără ajutorul lui Dumnezeu!  Accentul principal al lui Osteen nu este pe stricăciunea omului, nevoia de pocăinţă, naşterea din nou, credinţă în Domnul Isus Christos, ci pe gândirea pozitivă, succes şi îmbogăţire.  Evanghelia aceasta nu este a lui Isus Christos ci este New Age, este omenească şi drăcească. Continue Reading »

Turcii dintr-un sat din Elveţia s-au decis să ridice un minaret în satul lor.  Până acum, locuitorii musulmani ai satului Wangen (la nord de Berna) se întâlneau pentru slujbele lor de vinerea într-o casă particulară, aparţinând comunităţii turce.  Slujba religioasă se ţinea în subsolul clădirii.  Asta nu ar fi produs nici un protest.  Dar gălăgia produsă de musulmani, vacarmul maşinilor şi aglomeraţia i-a făcut pe săteni să se opună proiectului de ridicare a unui minaret. Continue Reading »

Anul trecut prin septembrie, Howie Gardner, păstor al bisericii Bel Air Assembly of God din Maryland a compus o scrisoare pe care a adresat-o Ligii Lumii Musulmane din Arabia Saudită.  Aici poţi citi scrisoarea în forma ei actuală, la care s-a ajuns după mai multe retuşări la care au contribuit diferiţi misionari creştini în lumea musulmană şi teologi creştini.  Scrisoarea a avut un larg răsunet între creştini; trei colegii biblice au cerut permisiunea de a folosi scrisoarea în programa lor de învăţământ. Continue Reading »