PERSPECTIVE CRESTINE

Astăzi Iov capitolele 38, 39 şi 40, Fapte 16:1-21

Capitolul 38

1. Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:

2. „Cine este cel ce Îmi întunecă planurile, prin cuvântări fără pricepere? Continue Reading »

Astăzi Iov capitolele 36 şi 37, Fapte 15:22-41

Capitolul 36

1. Elihu a urmat şi a zis:

2. „Aşteaptă puţin, şi voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.

3. Îmi voi lua temeiurile de departe, şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu. Continue Reading »

Astăzi Iov capitolele 34 şi 35, Fapte 15:1-21

Capitolul 34

1. Elihu a luat din nou cuvântul, şi a zis:

2. ,Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!

3. Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.’ Continue Reading »

Călugăriţele de mai sus slujesc la orfelinatul St. Vinko Paulski din Zagreb, Croaţia.  Numele lor este sora Mateja şi Kresimira.  La început au folosit patinele pe rotile pentru exerciţiu fizic.  Apoi le-a plăcut, le-au plăcut şi copiilor pe care-i îngrijesc la orfelinat, şi acum măicuţele petrec ziulica întreagă pe patine cu rotile!  COOL! am zice noi.

Călugăriţele cred că patinele le-au ajutat să dezvolte legături mai apropiate cu orfanii.  Mda.  Cam aşa citeam prin cărţi că sunt călugăriţele: practice şi poznaşe…  Sau nu?

Un studiu condus anul trecut de The Pew Forum on Religion and Public Life pe un eşantion de 35 de mii de americani adulţi a descoperit că 21% dintre atei cred în existenţa lui „Dumnezeu”.  Pentru acest procent, „Dumnezeu” este un „spirit universal”.  6% din procentul de 21% de atei ce cred într-un „dumnezeu = spirit universal” au mers chiar şi mai departe”  Ei cred în existenţa unui Dumnezeu personal!

Pe când mă scărpinam eu în cap cu privire la atei, şi încercam să mă dumiresc de ce se consideră ei atei, am continuat cu citirea studiului.  Cele ce au urmat m-au făcut să mă scarpin şi mai abitir, până la sânge!  De ce?  Pentru că un mare număr din cei asociaţi cu religiile tradiţionale (catolici, protestanţi şi alţii) NU cred în Dumnezeu!  Derută totală: atei care cred că există Dumnezeu, creştini cred că nu există Dumnezeu.

Poza de sus aparţine fotografului Ap Nick Ut, a fost făcută în Vietnamul de Sud la 8 Iunie 1972 şi a obţinut premiul Pulitzer.  În mijlocul fotografei este o fetiţă de 9 ani, pe nume Kim Phuc, fugind împreună cu alţi copii pe Strada Nr. 1 lângă Trang Bang, după un atac cu napalm asupra unui ascunziş al trupelor Viet Cong.  Corpul lui Kim este în flăcări.  Nişte soldaţi au turnat apă pe corpul ei, apoi i-au dat un pic de apă de băut, dar Kim s-a prăbuşit leşinată.  Fotograful Nick Ut a dus-o la un spital militar din Saigon.

Următorul an l-a petrecut în spital.  Medicii au operat-o de peste 17 ori pentru a-i repara pielea şi a-i trata rănile.  După ieşirea din spital, plină de cicatrice şi gândind că aşa n-o va iubi nimeni niciodată, Kim a început să se întrebe despre rostul vieţii ei.  O activitate preferată era aceea de a se duce la bibliotecă.  Aici putea evada în linişte din viaţa reală într-o lume imaginară în care totul era frumos.  Una din întrebările lui Kim era cu privire la rostul vieţii ei.  Căutând răspunsul în cărţile bibliotecii, a citit şi o Biblie.  La 1982 şi-a predat viaţa Domnului Isus.  Evanghelia a învăţat-o lecţia cea mai grea a vieţii: să ierte pe cei ce i-au cauzat traumele.

A urmat apoi şcoala în Cuba, căsătoria cu un alt student vietnamez ce învăţa în Cuba, luna de miere la Moscova, apoi fuga în Occident.

Astăzi, cu corpupul încă plin de cicatrice ce-o dor din când în când, Kim trăieşte în Canada împreună cu soţul ei şi cu cei doi copii ai lor.  Este fondatorea unei organizaţii de caritate, Kim Foundation International.

Zilele trecute Kim a avut ocazia să-şi depene povestea fascinantă a vieţii la postul de radio american NPR.  Era încă o încurajare pentru cei ce au nevoie de încurajări, cum că viaţa este posibilă şi după tragedie, şi că încredinţată Domnului, viaţa poate fi semnificativă şi atunci când totul pare împotrivă şi pierdut.

Astăzi Iov capitolele 32 şi 33, Fapte 14

Capitolul 32

1. Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.

2. Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu. Continue Reading »

Numele de „Vatican” nu provine nici din greacă, nici din latină, şi nu are nimic de-a face nici cu Biblia.  Are o origine păgână.  Teritoriul actualei Italii a fost locuit de o populaţie etruscă.  Deşi romanizaţi, etruscii au adus un imens aport la ceea ce cunoaştem azi sub numele de „civilizaţie romană”.   În timp ce ligviştii caută să le descifreze limba, se ştiu multe despre obiceiuri de ale lor.  De exemplu, ei nu-şi îngropau morţii între zidurile cetăţilor, ci în afara lor.  Astfel, cimitirul etrusc era în afara limitelor oraşului ce se va numimai târziu Roma, pe un deal din apropiere.  Cimitirul era păzit de o zeiţă a morţilor, pe nume Vatika.

Dar Vatika mai avea şialte semnificaţii.  Era numele unui sortiment de struguri mici şi acri, care erau sursa unui vin teribil de rău şi de ieftin.  Apoi, tot vatika se numea şi o buruiană ce creştea pe coasta dealurilor.  Dacă cineva mânca buruiana, avea halucinaţii, care astfel duceau la tot felul de „viziuni profetice”.

Pe dealul cimitirului etrusc şi-a zidit mai târziu Nero circul său.  Acolo, conform tradiţiei a fost omorât Apostolul Petru, răstignit cu capul în jos pe o cruce.  Astfel locul devine o ţintă a pelerinajului multor creştini.  Constantin a întemeiat aici un sanctuar.  Dealul se numea de acum Dealul Vatican.  La un secol după Constantin, papii şi-au zidit aici un palat.  Restul este istorie!

Astăzi Iov 30 şi 31, Fapte 13:26-52

Capitolul 30

1. Şi acum!… Am ajuns de râsul celor mai tineri decât mine, pe ai căror părinţi nu-i socoteam vrednici să-i pun printre câinii turmei mele.

2. Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mâinilor lor, când ei nu erau în stare să ajungă la bătrâneţe?

3. Sfrijiţi de sărăcie şi foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii. Continue Reading »

Huda Falah a câştigat în Danemarca un premiu de frumuseţe al fetelor musulmane. Nu trebuie doamnele şi domnişoarele musulmane să fie modeste? Să-şi acopere cu grijă capul, faţa, ochii, etc? Când am cercetat ultima oară, parcă aşa era! Sau, nu? Ei, se mai modernizează şi musulmanii!  Fata de poza de mai jos…

America sărbătoreşte 232 de ani de la semnarea Declaraţiei de Independenţă. Dacă nu ai citit niciodată documentul, ar trebui să-ţi faci timp să-l citeşti. Este remarcabil. Mai mult decât independenţa de Anglia şi de regele ei, Declaraţia este un act de recunoaştere a lui Dumnezeu şi de supunere lui Dumnezeu. În Declaraţie, El este Dumnezeul care a determinat legile Naturii. El este Creatorul tuturor oamenilor, cărora le-a dat drepturi, precum viaţa, libertatea şi urmărirea fericirii! În virtutea acestor drepturi oamenii au dreptul de a rupe legăturile cu guvernele care împiedică atingerea acetor obiective. Dumnezeu este „Providenţa Divină”. El este „Judecătorul Suprem”.

Astfel, în Dumnezeu se întrunesc toate cele trei ramuri ale guvernului American: Ramura judiciară (Curtea Supremă de Justiţie), ramura legislativă (Congresul) şi ramura executivă (preşedintele). Dar mai presus de toate, El este Creator.

Sunt o mulţime de lucruri care nu-mi plac în America zilelor noastre; despre ele poate citeşti mereu pe blogul meu. Dar sunt o mulţime de lucruri ce-mi plac! Îmi pare rău că
nu scriu despre ele mai des. Pentru că pornind de la Declaraţia de Independenţă care garantează libertatea de a spune ce şi când vrei, de a te închina cum şi cui vrei, de a căuta fericirea unde şi cum doreşti, până la posibilitatea de a te duce la o şcoală particulară dacă nu-ţi place şcoala publică, sau de a învăţa acasă, dacă nu-ţi plac celelalte două categorii, până la serviciul bun şi felul civilizat în care eşti tratat în hoteluri, restaurante, magazine şi instituţii, până la predictibilitatea în diverse situaţii, care-ţi asigură un anume grad de confort şi te scuteşte de surprize şi îngrijorare, până la semnele rutiere care sunt mereu acolo, chiar şi pe drumurile cele mai secundare, până la militarii Americii care sunt voluntari, şi care primesc un salariu de mizerie pentru care nu ar merita să-ţi sacrifici viaţa, dar ei totuşi o fac adesea pentru alţii, până la generozitatea americanilor care au susţinut misionarii timp de două secole, şi care donează pentru naţiuni lovite de dezastre, sau de foamete, până la… „you name it!”

Aşa că, ce să mai zic? Doar God Bless America!

Astăzi Iov capitolele 28 şi 29, Fapte 13:1-25

Capitolul 28

1. Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2. Fierul se scoate din pământ, şi piatra se topeşte ca să dea arama. Continue Reading »

Astăzi Iov capitolele 25, 26 şi 27, Fapte 12

Capitolul 25

1. Bildad din Şuah a luat cuvântul şi a zis:

2. „Puterea şi groaza sunt ale lui Dumnezeu; El face să împărăţească pacea în ţinuturile Lui înalte.

3. Cine ar putea să-I numere oştile? Şi peste cine nu răsare lumina Lui? Continue Reading »

Bradford Wilcox, profesor de sociologie la University of Virginia a efectuat analiza a trei studii pentru a descoperi dacă există vreo legătură între religia bărbatului şi viaţa sa de familie.  Studiul l-a făcut pe Wilcox să afirme că bărbaţii care merg regulat le o biserică creştină au căsnicii mai fericite şi mai puternice decât restul bărbaţilor, şi sunt de asemenea mai implicaţi în vieţile copiilor lor.

70% din bărbaţii ce merg săptămânal la biserică afirmă că sunt fericiţi în căsniciile lor, 59% din bărbaţii ce nu merg la biserică deloc sau merg foarte rar sunt fericiţi în căsnicie.  Soţiile bărbaţilor creştini ce merg la biserică sunt mai fericite cu soţii lor decât cele căsătorite cu bărbaţi necredincioşi.  Bărbaţii creştini şi practicanţi ai religiei lor au şanse mai mari de a nu divorţa.

Taţii credincioşi petrec cu două ore mai mult timp pe săptămână în diverse activităţi cu copiii lor decât taţii necredincioşi.  De asemenea contactul fizic (îmbrăţişări şi pupat) este mai frecvent la taţii credincioşi.  De partea lor, copiii născuţi unor mame căsătorite au o relaţie mult mai consistentă şi plină de afecţiune cu taţii lor.  De fapt, bărbaţii ce merg la biserică regulat sunt mai predispuşi la a avea copii în cadrul căsniciei, decât bărbaţii necredincioşi.

Concluzia lui Wilcox este că religia (creştină) este răspunsul la o mulţime de probleme cu care se confruntă bărbaţii contemporani, cum ar fi tendinţa bărbaţilor de a fi detaşaţi şi absenţi emoţional sau fizic faţă de copiii lor şi faţă de mamele copiilor lor.

Astăzi Iov capitolele 22, 23 şi 24, Fapte 11

Capitolul 22

1. Elifaz din Teman a luat cuvântul şi a zis:

2. „Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înţeleptul nu-şi foloseşte decât lui.

3. Dacă eşti fără prihană, are Cel Atotputernic vreun folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va câştiga El?

4. Pentru evlavia ta te pedepseşte El oare, şi intră la judecată cu tine? Continue Reading »

Adunarea Generală a Bisericii Prezbiteriene (USA) a votat vinerea trecută la San Francisco nişte documente care pregătesc calea ordinării homosexualilor ca preoţi, diaconi şi prezbiteri.  Denominaţia care a păstrat de la începuturile ei o poziţie biblică cu privire la homosexualitate a iniţiat procesul de amendare a catehismului istoric (Catehismul de la Heidelberg) prin eliminarea condiţiilor cu privire la practicile sexuale ale celor ce doresc ordinarea.  Deşi nu definitiv, votul de vineri a determinat un referendum în toate cele 173 de prezbiterii regionale ale denominaţiei de peste două milioane de membri.

Presimt că devierea aceasta de la practicile Scripturii va face în curând ca încă o denominaţie să se fărâmiţeze.  Este imposibil ca o grupare să nu se desprindă (precum la anglicani) în căutarea păstrării unei poziţii biblice.  În timp ce unii plâng şi deplâng acţiunea de vineri şi calea spre stricăciune a încă unei biserici americane, în iad câţive demoni râd cu poftă.  Domnul să-i mustre!  Iar noi, să ne rugăm!

Oamenii au „văzut” imaginea Domnului în tot felul de obiecte: în nori, pe pâine prăjită (o bucată de pâine s-a şi vândut pe eBay cu vreo câteva sute de dolari), etc.  Recent la un magazin care vinde plăci de marmură a venit o doamnă cu dorinţa de a cumpăra bucata aceea de marmură care are pe ea chipul lui Isus.  Aşa că managerul magazinului, s-a dus să vadă despre ce vorbeşte femeia.  A văzut ceea ce vedeţi şi voi în poza de mai jos.

Până la urmă magazinul va dona placa de marmură unei biserici catolice din Oklahoma.

Astăzi Iov capitolele 20 şi 21, Fapte 10:24-48

Capitolul 20

1. Ţofar din Naama a luat cuvântul şi a zis:

2. „Gândurile mele mă silesc să răspund, şi frământarea mea nu-mi dă pace.

3. Am auzit mustrări care mă umplu de ruşine, şi din adâncul minţii mele duhul mă face să răspund. Continue Reading »

Bobby Jindal este un tânăr de 37 de ani, ai cărui părinţi au imigrat în SUA din India şi care a ajuns guvernatorul statului Louisiana.  Va fi probabil unul dintre cei consideraţi de către john McCain ca vicepreşedinte.  Recent, Bobby Jindal a semnat un document legislativ în statul său, care permite profesorilor şcolilor publice, pe lângă urmarea programelor şcolare respective, să folosească şi alte materiale, precum lucrări despre Intelligent Design.  Profesorii pot întrebuinţa dovezi ştiinţifice adiţionale, analize şi lucrări critice cu privire la subiectele pe care le studiază elevii lor.

Scopul profesorilor trebuie să fie acela de a provoca discuţii deschise şi obiective cu privire la teoriile ştiinţifice studiate.  Elevii trebuie ajutaţi să analizeze, să gândească critic şi să priceapă ceea ce învaţă.  Iniţiativa guvernatorului este un mare pas înainte dacă luăm în considerare dogmatica liberală car consideră că teoria evoluţiei şi încălzirea globală sunt adevărate, şi care văd ca fiind „religie” orice altă părere.

Booby Jindal este catolic şi are o diplomă universitară în biologie.  Cu privire la Intelligent Design el este de acord că aceasta nu are o poziţie religioasă sau creaţionistă ci este suportată de filozofia raţională a cărtei vechime o depăşeşte pe cea a creştinismului.  Plato şi Aristotel, filozofi ai Greciei antice au gândit şi au învăţat pornind de la observarea materiei, care deşi tinde spre haos, este organizată în forme perceptibile; în lanţul de cauze trebuie să fi existat o cauză primară.

Cu tot entuziasmul unora (ca mine de exemplu) ştim că legea semnată de Guvernatorul Louisianei va suferi atacuri din partea organizaţiilor liberale şi a avocaţilor ACLU.  Până atunci însă, felicitări domnule guvernator!  Ai curaj!  Poate ajungi vice-preşedinte, şi într-o zi, chiar preşedinte!  Între un „committed Christian” cu vorba doar (ca Obama) prefer unul care nu se bate cu cărămida în piept, dar care arată cu faptele ce face un creştin: adică, este curajos!

Astăzi Iov capitolele 17, 18 şi 19, Fapte 10:1-23

Capitolul 17

1. Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mă aşteaptă mormântul.

2. Sunt înconjurat de batjocoritori, şi ochiul meu trebuie să privească spre ocările lor.

3. Pune-Te singur zălog pentru mine înaintea Ta; altfel, cine ar putea răspunde pentru mine? Continue Reading »