8 bogați care dețin împreună o avere mai mare decât peste 3,5 miliarde de oameni săraci!

Maria Maries, Cristian Simon liked this post

Un articol din USA Today publică lista și averile acestor bogătași. Ei sunt,

  • Bill Gates ($75 miliarde, surca averii, Microsoft);
  • Amancio Ortega ($67 miliarde, Zara);
  • Warren Buffett ($60.8 miliarde, Berkshire Hathaway);
  • Carlos Slim Helu ($50 miliarde, Telecom);
  • Jeff Bezos ($45.2 miliarde, Amazon);
  • Mark Zuckerberg ($44.6 miliarde, Facebook);
  • Larry Ellison ($43.6 miliarde, Oracle);
  • Michael Bloomberg ($40 miliarde, Bloomberg LP).

Averea acestora? Cam $ 430 miliarde! Dacă ar împărți-o la cei 3,5 miliarde, cât i-ar reveni fiecăruia? Mai puțin de $125/persoană. Desigur, în anumite țări în care trăiesc acești săraci aceasta ar fi o sumă semnificativă, dar nu cine știe ce!

 

Warning:

De ce a câștigat Trump?

John Haggee opinează că Trump a câștigat din cauza sprijinirii statului Israel.

Warning:

Pastorul Eddie Long a decedat

Episcopul baptist Eddie Long, fost păstor al bisericii New Birth Missionary Baptist Church a murit duminică. Avea doar 63 de ani și a fost bolnav în ultima vreme de cancer.

Long a devenit păstorul bisericii New Birth la 1987 pe când biserica avea doar circa 300 de membri. La apogeul carierei sale numărul membrilor era la mai mult de 25 mii. Mai multe probleme în familie (un divorț urmat de reconciliere cu soția), precum și alte acuzații de comportament sexual nepotrivit și de folosirea în scopuri personale a unor fonduri destinate operațiilor caritabile au zguduit lucrarea lui Long. În ultimii ani aceasta a început să se refacă dar nu a mai ajuns niciodată la nivelul anilor buni ai ei.

Mai multe în articolul de aici și mai jos.

Controversial megachurch pastor Eddie Long dies at 63

Long died after a battle with an aggressive form of cancer, according to a statement by the New Birth Missionary Baptist Church. Long was a national figure and one of the most innovative and polarizing pastors in the contemporary church. He was also a paradox.

Warning:

6 lideri religioși ce se vor ruga la inaugurarea lui Trump

Ani Toma, Stan Suzana liked this post

The 6 Religious Leaders Who Will Pray At Trump’s Inauguration

Donald Trump has chosen the largest group of clergy and religious leaders to pray and speak at his inauguration next week.

Franklin Graham printre cei șase. Dar de ce șase? De ce nu șapte? Ca să fie un număr „desăvârșit”? Da ce nu Dalai Lama sau vreun muftiu islamic, ca să fie 100% interfaith?

Lipsesc unele nume de marcă! De exemplu, lipsește Falwell, unul dintre cei dintâi suporteri. Lipsește de asemenea David Jeremiah și Robert Jeffress dintre cei ce s-au rugat pentru ca Trump să câștige după cum se  vede aici.

Paula White? Cea care la 23 August 2015 stă la amvonul „bisericii” pe care o păstorește în timp ce soțul ei (Jonathan Cain) oferă un sfat bărbaților prezenți la studiul despre familii, sfat conform căruia bărbații să învețe, să se educe cu privire la ce le place femeilor prin vizionarea de filme porno?

Lăsând gluma și vorbind serios, Biblia ne cere să ne rugăm pentru cei ridicați în dregătorii (1 Tim 2:2). Cine s-a rugat consistent pentru Obama? Nu prea am întâlnit mulți să o facă. Cine se va ruga pentru Trump? Sunt curios dacă acei ce nu se puteau ruga pentru Obama se vor putea ruga pentru Trump? Dacă Trump e mai pe gustul creștinilor, nu ar fi trebuit să ne rugăm mai mult pentru Obama? Adică, nu era el în mai mare nevoie de sprijin în rugăciune? Mie mi se pare că multora le vine mai ușor să se roage pentru ceea ce li se pare o durere de cap în comparație cu ceea ce li s-a părut un cancer.

 

Warning:

Trump și creștinii

Știm care Trump, dar care creștini? Nu orice fel de creștini ci creștinii albi. După cum reiese din multele statistici fluturate în urma alegerilor de la 8 Noiembrie, o majoritate a populației albe a votat cu Trump iar dintre aceștia un mare procentaj îl reprezintă creștinii. Printre primii care ai semnalat sprijin pentru Obama a fost fiul lui Falwell de la Liberty University.

Ce i-a atras pe aceștia la Trump? Este clar că valorile creștine ale acestuia sunt cel puțin chestionabile. Biblia nu o cunoaște (în afară de versetul „ochi pentru ochi” pe care-l aplică zilnic!), păcate nu are, iar dacă are, de ce să-și ceară iertare când poate încerca data viitoare să facă mai bine, căsătorii are 3 la activ dar conform unor lăudăroșii caracteristice, ar fi avut prin ani nenumărate femei. Acum că veni vorba de femei, acestea par a fi considerate de către Trump doar niște obiecte necesare, cu excepția fiicei sale.

Trump e un narcisist lăudăros temperamental și răzbunător. Toate acestea stau contra valorilor ce ar trebui să însuflețească un creștin. Unii au încercat să explice chemarea lui Romney la discuții în vederea selectării secretarului de stat ca un fel de dorință de iertare extinsă de Trump lui Romney care înainte de algeri a fost unul dintre cei mai vocali critici ai candidatului republican. Romney l-a făcut pe Trump un fals, o fraudă, unul care degradează femeile și un rasist. Eu am privit aparenta reconciliere ca un fel de joc menit să confere lui Trump o anumită imagine. Imagine deoarece aceasta este tot ceea ce Trump este interesant să transmită.

Unii au votat pentru Trump din dorința de a vedea o reînviorare economică. Alții au votat din dorința de a vedea dispariția politicilor lui Obama ce ar fi fost continuate de către Clinton. Alții au dorit stăvilirea influxului de imigranți ilegali în America. Alții au văzut o perimare a poziției de lider în lume a Americii și pericolul ca Rusia să umple vidul lăsat de către americani.

Dar creștinii? Ce le-a promis Trump acestora? Că vor putea zice fără frică „Merry Christmas” dacă el va fi ales? E suficient ca să ne salutăm „creștinește” pentru a vota un candidat atât de.. necreștin?

Votul creștinilor albi poate fi explicat în câteva feluri. În primul rând eu cred că creștinii albi au dorit o întoarcere la valorile creștine de acum 60-70 de ani în urmă. America a avut la baza sa morală o etică bazată pe valorile iudeo-creștine. Coloniștii americani au adus cu ei acesta valori și le-au pus ca temelie a republicii ce va domina lumea în secolul al 20-lea. Aprobarea căsătoriei homosexualilor, aducerea în prim-plan a discuției despre avorturi în 2015 (vă amintiți de filmulețele cu vânzarea de organe recoltate de la feții avortați?), omorârea creștinilor de către ISIS fără ca administrația Obama să facă măcar o remarcă publică despre acest fenomen și islamizarea Europei care părea a fi idealizată și de către Obama au fost printre motivele invocate de creștinii cu care am discutat eu. Ei nu au apreciat impunerea unei asigurări de sănătate oferită unor măicuțe de la o mănăstire care trebuia să acorde avorturi, nici nu au apreciat politica anti-creștină a lui Obama care sprijinea tacit persecutarea unor cofetari creștini care au refuzat confecționarea de torturi pentru nunta unor homosexuali.

În al doilea rând nădejdea creștină este condiționată de așteptarea continuă a unui mesia. În timp ce orice creștin ar respinge în termeni categorici asocierea lui Trump cu Mesia Isus Cristos, am observat cum o mulțime de creștini l-au considerat pe Trump un mesia mai mic, local. El va face America din nou măreață, indiferent ce înseamnă pentru fiecare lucrul acesta.

Trump nu e nici pe departe un Mesia. Nici Obama nu a fost deși o mulțime de americani îl îmbrățișau ca atare acum 8 ani. America poate fi din nou măreață numai dacă există o reală întoarcere la Dumnezeu a fiecărui creștin. Numai în prezența unei treziri spirituale a fiecărui creștin e posibilă o „măreție” care se găsește în umilință și pocăință. În manifestarea dragostei creștini, în răspândirea luminii lui Cristos și în împlinirea Marii Însărcinări din Matei 28. Nădejdea creștină este și trebuie să rămână Cristos și doar Cristos. Trump nu este și nici nu va fi mesia. Salvarea nu vine de la el și lucrul acesta se va vedea în următorii ani.

Warning:

Carrie Underwood si Passion 2017

Passion 2017 – Something in the water – Carrie Underwood Session 1 last song

https://www.bit.do/passiontv – all session here Passion 2017 – Something in the water – Carrie Underwood Session 1 last song

Carrie Underwood a fost invitată recent să cânte alături de Crowder Band la Passion 2017.A interpretat cântecul ei „something in the water”. Lipsa de discernământ a celor ce au invitat-o este deplorabilă. Underwood a afirmat recent că ea crede că oricine ar trebui să se poată căsători cu cine dorește și că biserica ei nu discriminează împotriva nimănui. Afirmația aceasta era în contextul unei întrebări cu privire la căsătoria homosexualilor și cu privire la poziția bisericii ei vizavi de aceștia.

Părerea mea este că în timp de pe de o parte e bine că o celebritate crede și se întoarce la Cristos, aceasta poate dăuna cauzei lui Cristos când părerile ei nu sunt în linie cu ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre păcat, în cazul acesta fiind vorba despre păcatul homosexualității. Celebritățile au în plus față de alți oameni și lupta de a-și susține statutul care-i menține popularitatea și comercializarea.

În timp ce eu apreciez vocea și interpretarea unui cântăreț, indiferent dacă e creștin sau nu, nu cred că e bine să invităm la serbările creștine ce au ca scop treziri spirituale „creștini” a căror teologie e contrară Bibliei. Dumnezeu nu va aduce trezire acolo unde noi șchiopătăm cu ambele picioare. Va trebui să decidem cui vrem să slujim și cum vrem să slujim, dacă alegem să slujim Domnului. Calea lui Cristos e îngustă iar dacă nu este îngustă atunci nu este a lui Cristos.

Prezența lui Undewood ar putea spune unora care caută adevărul că din moment ce ea a „slujit” pe o asemenea platformă, părerile ei sunt acceptabile când de fapt nu sunt de loc. Lumea în care trăim este din ce în ce mai nesigură cu privire la ce înseamnă creștinismul, atât din punct de vedere teologic cât și practic. Acum e nevoie de claritate mai mult decât oricând!

Warning:

Obama și Trump – neașteptată civilitate

Alegerile au trecut și deja s-au scurs șapte zile. Am fost plăcut impresionat de discursul lui Trump în care a vorbit frumos despre Hillary. Apoi de discursul lui Hillary in care a vorbit frumos despre Trump. Și apoi a urmat întâlnirea celor doi „președinți”. Obama care este la Casa Albă până la 20 Ianuarie 2017 și Trump, președintele-ales care va ocupa Casa Albă după data aceea.

Cei doi s-au întâlnit pentru circa 90 de minute și după toate aparențele și rapoartele, cei doi s-au comportat amabil unul cu celălalt. După acuzațiile și insultele reciproce din timpul campaniei electorale nu cred că era cineva care să se aștepte la o astfel de atitudine.

Desigur că nimeni nu visează că lucrurile rămân așa pentru multă vreme. Deja luni Obama a participat la o conferință de presă la care a început să-i dea sfaturi lui Trump. Printre altele, el spunea cu un aer de superioriate că Trump o să descopere că promisiunile din campania electorală sunt mai greu de făcut decât au fost de spus, că ar fi bine ca Trump să construiască pe realizările lui Obama, nu să le distrugă și că întrucât Trump nu are experiență politică îi oferă sfaturi și asistență de care probabil că are nevoie. Că Trump are un fel înzorzonat de a vorbi și că ar trebui să îl reducă cu câteva grade.

Sfaturile acestea vin de la un om care la circa 47 de ani a devenit cel mai puternic om de pe pământ. Înainte de acel moment a fost de mai puțin de un mandat senator în Congress și un organizator politic din Chicago. Practic nu a produs nimic toată viața și toate cunoștințele sale erau numai teoretice.Ca să nu mai vorbim despre cine i-au fost mentorii: Teroristul comunist Bill Ayers, Frank Marshall Davis (membru al Partidului Comunist cu carnetul nr. 47544), comunistul John Drew (de la Occidental College unde a studiat Obama) și colaborări cu organizații de-ale lui Saul Alinsky (un alt comunist). Chestia cu discursul zorzonat însă m-a distrat cel mai tare. Acest sfat vine de la un om care nu poate greși și nu a greșit niciodată, ale cărui eventuale nereușite se datorează interacțiunii cu ceilalți și care a vorbit mereu de sus cu toată lumea. Dar mă rog, greșelile noastre nu-s atât de mari nici de grave ca ale altora.

Într-un mod ironic Obama trebuie să fie cel dintâi ambasador al noului președinte ales. În ultima sa vizită prezidențială peste hotare Obama a trebuit să asigure partenerii politici că totul va fi OK din partea partenerilor americani.

Rămâne de văzut de ce va face Trump. După întâlnirea cu Obama deja a promis că Obamacare nu va fi înlocuit în întregime cu un program de asigurare medicală promis în campanie. Eu am crezut întotdeauna că promisiunea lui Trump a fost cam exagerată. De ce? Sub Obamacare au obținut asigurare medicală peste 10 milioane de americani care fie nu aveau bani ca să-și cumpere una, fie aveau deja anumite condiții medicale din cauză cărora nimeni nu le dădea asigurare (boli ca diabetul, cancerul, boli de inimă și altele similare). A lua asigurarea medicală acestor oameni și a-i aduce înapoi la starea de dinainte de Obamacare va crea un protest public nemaivăzut împotriva lui Trump. Nu cred că președintelui ales nu-i pasă de loc de imaginea sa și că faptul că-i pasă de oamnei a fost doar un slogan de campanie politică.

Desigur că rămâne de văzut ce va face Trump în domeniul tratatului de la Paris (2015) pentru protecția mediului: va dezavua semnătura SUA pe documente sau nu. Depinde ce va face Trump vizavi de TPP (tratatul parteneriatului trans-pacific, tratat de colaborare economică). Se va vedea ce va face cu deportarea imigranților ilegali (mai ales a celor ce au încălcat grav legile și au dosare criminale), cu înălțarea unui zid la granița cu Mexicul și alte promisiuni de campanie. Deja s-a spus de mai multe ori că Trump este un om de afaceri caracterizat de pragmatism și că acesta îi va dicta multe dintre acțiuni.

Să vedem cât va dura fumul pipei păcii fumate între cei doi și cine va fi primul care va dezgropa securea războiului.

Warning:

Deci, Trump este ales președinte?

Nu am spus multe despre alegeri și nici acum nu ofer decât câteva gânduri rapide și nemestecate pe această temă. Iată-le.

Nu cred că cineva și-a putut imagina acest rezultat. Opoziția a fost destul de bine organizată și destul de gălăgioasă. Dar a fost nesincronizată cu un numeros segment al populației americane. În miezul ei, America nu e nici progresistă nici liberală.

America e încă formată din oameni de rând, care se trezesc dimineața și se duc la locul de muncă unde câștigă cecul cu care-și plătesc cheltuielile în fiecare lună. În lumea lor încă contează familia. Contează țara. Aceasta este a lor în primul rând, apoi este împărtășită cu alții, în mod legal. Locurile de muncă sunt importante pentru viitorul copiilor lor.

Vorbind despre copii, educația este importantă. Americanul obișnuit vrea o educație în care părinții să aibă un cuvânt de spus sau cu privire la care să aibă opțiuni, cum ar fi educația acasă sau „charter schools”.

În lumea acestor oameni familia e încă formată dintre un bărbat și o femeie. Homosexualismul este încă o deviere de la normal iar căsătoria dintre doi bărbați e cel puțin o anomalie. Băieții și bărbații încă folosesc WC-urile desemnate pentru sexul lor iar femeile pe cele desemnate pentru ele.

Ei încă preferă muzica country, jocurile de baseball și football, berea indigenă, hamburgerul prăjit la BBQ în curtea lor. Americanul de rând e simplu. Plăcerile sale sunt nesofisticate. Pentru el unu plus unu e tot doi. El nu apreciază lumea lui Lady Gaga și Madona. În lumea lui răul e rău și binele e bine. Zonele gri sunt puține și nesemnificative. Hollywood este doar pentru distracție și nu trebuie emulat deși fiica americanului de rând va avea un poster cu Milie Cyrus (când ea era doar Hanna Montana) iar fiul lui va avea postere cu șoferi de la NASCAR. Celebritatea din lumea muzicii sau a filmului nu e considerată expert în afacerile politice sau morale ale Americii.

Americanul de rând este generos cu banii săi. Donează la nenumărate proiecte caritabile și sprijină biserica la care se duce. El este încă cu frică de Dumnezeu, deși credința sa devine din ce în ce o extensie a culturii. Este cinstit și-și plătește taxele la timp. Dar nu-i place să-și vadă contribuția la buget irosită de către un guvern supra-dimensional care aruncă banii în stânga și-n dreapta fără discernământ. Și nu e de acord ca miliarde din banii strânși din taxele sale să fie trimise unui guvern iranian care dorește distrugerea Americii.

Americanul de rând își iubește țara. EL și-a jertfit fii și fiicele pentru independența acesteia și-n războaiele ei. El iubește drapelul țării sale și nu-l calcă în picioare, nici nu-i dă foc. El respectă veteranii războaielor și se interesează de viitorul lor. El încă se ridică și-și plasează mâna dreaptă pe inimă când se cântă imnul american. Și-n jurământul său, americanul de rând încă rostește „one nation unde God”. Pentru americanul de rând încă contează „cele zece porunci” și probabil că el nu are nimic împotriva rugăciunii în școli publice. E mai bine de fii lor să crească cu frica de Dumnezeu decât fără, mai bine cu cunoașterea legii morale decât fără.

Americanului de rând nu-i place să fie înjosit, privit de sus. El are mândria lui. Când îl faci prost, fără educație (chiar dacă nu are studii superioare), rasist (deși a votat de două ori pentru un președinte de culoare cu numele de „Hussein”), homofobic, deplorabil, imbecil și orice alt fel de epitet se găsește în panoplia elitistă a lumii ce trăiește desprinsă de realitate, se duce la vot și reacțioanează corespunzător.

Americanul de rând respectă legea și pe oamenii care muncesc pentru respectarea ordinii. Viața tuturor oamenilor contează, nu doar a celor… negri! Și contează și viața acelor oameni care încă nu s-au născut.

Americanul de rând nu amenință că emigrează în Canada dacă este ales unul pentru care nu a votat el. Pentru acest american, America este încă excepțională. Este suverană și unică. Granițele țării încă contează. El suferă când locurile de muncă sunt trimise aiurea în lume în timp ce locurile de muncă disponibile acasă devin din ce în ce mai puține și mai prost plătite.

Americanul de rând vrea să-și păstreze armele și religia. Vrea să-și păstreze dreptul de a spune ceea ce gândește, chiar dacă ceea ce gândește este simplistic. El nu înțelege socialismul. Pentru el experimentul socialist înseamnă blocul sovietic de acum 25 de ani, înseamnă Cuba, înseamnă experimentul Venezuela și Corea de Nord. De aceea Trump a fost dezirabil vizavi de Hillary care ar fi continuat pe linia „more of the same” pe care a pornit Obama.

Americanul acesta a votat ieri. Candidatul ales a fost Donald Trump. Ideal? Nici pe departe. Moral? Nu. Obraznic? Da. Bătăios? Da. Temperamental? Da. Dar nu poate nimeni nega că Trump pare a avea o familie de treabă, unită, care-l respectă și care-l iubește. Iar victoria lui Trump este deja considerată „the biggest upset in history”. Se aud tonuri de comparație cu victoria lui Reagan.

Trump e un „self-made man” și reușita sa e visul oricărui american, ca să nu zic a fiecărui om în viață astăzi. Avionul său personal a fost mereu în fundalul tribunei de la care vorbea la zeci de mii de americani ce au participat la spiciurile sale din campania electorală. Trump a inaugurat un nou hotel în chiar mijlocul campaniei sale electorale fără să se scuze. Trump nu-și poartă cu rușine bogăția ci uneori cu ostentașie, iar alteori cu naturalețe.

Trump a reușit în lipsa sa de sofisticare să atingă coarda care a reverberat în inima americanului de rând. Așa că acum Trump a primit un mandat de a face ce a promis.

Va ridica el un zid între Mexico și SUA? Nu cred și nici nu cred că vor fi mulți care să-l tragă la răspundere pentru că nu va ridica zidul. Americanul nu este împotriva imigrației legale, doar împotriva celei ilegale. Probabil că aici Trump va aduce îmbunătățiri prin un mai riguros control și aprare a granițelor. Va opri el influxul celor din lumea islamică? Probabil că da. Soluția de a le oferi celor dislocați de războaie un loc sigur undeva aproape de locurile lor natale e mai bună și e viabilă.

Va crea Trump locuri de muncă? Nu cred. Un președinte nu are la dispoziția sa pârghii de a crea locuri de muncă în mod direct. Dar dacă va scădea taxele corporațiilor iar acestea vor folosi surplusul la extinderea activităților lor, atunci da, locuri de muncă vor fi create. Va înlocui el Obamacare cu altceva? Se va vedea. Orice se va oferi nu va putea lua asigurările medicale oferite unor oameni ce nu se calificau la asigurare sub vechile directive. Dar e cert că guvernul nu va deveni o companie de asigurări medicale, cum era prevăzut (deși nerostit) sub Obama/Hillary.

Acum după ce zarurile au fost aruncate eu cred că viața va continua normal. Facturile continuă să apară și noi trebuie să muncim ca să le plătim. Încă mai trebuie să mergem la dentist, să ne tundem gazonul, să ducem afară gunoiul. Pe plan internațional lucrurile se vor reglementa și ele. Trump va fi doar un element (fie el important) într-un aparat de stat care chiar dacă va face anumite modificări, nu poate izola țara nici economic nici politic de realitatea globală. NATO nu va dispare, Rusia și America vor rămâne opuse. Doar că Trump nu se va duce la diverși regi și șeici să se plece în fața lor și să-și ceară scuze publice în fața lumii islamice. Ceea ce e diferit de ce am văzut în ultimii 8 ani.

Warning:

Practici comuniste sau practici hitleriste – nici o diferență!

Articolul de mai jos este despre practica bestială a guvernului comunist chinezesc de a recolta organe de la deținuții pentru libertatea de conștiință din închisorile comuniste. Se spune că aceștia sunt legați pe mese de operație și sunt tăiați pe viu cu bisturiul pentru a li se recolta organele vitale care mai apoi vor fi vândute la cei ce au nevoie de transplanturi.

Investigația asupra a 712 spitale care au transplantat rinichi și ficați umani arată că cifra unor asemenea operații se ridică la până la 100 de mii pe an.

Actrița de origine chineză Anastasia Lin a jucat recent într-un film ce tocmai a fost vizionat în parlamentul britanic. Filmul se numește The Bleeding Edge și are scopul de a populariza și a conștientiza practica barbară, pentru a determina Occidentul să ia măsuri împotriva acesteia. Anastasia Lin împreună cu jurnalistul Ethan Gutmann și doctorul Enver Tohti (un chirurg din provincia chineză Uighur, care a recoltat organe de pe persoane aflate încă în viață) au depus mărturie în fața unei comisii a parlametului din Marea Britanie. Enver Tohti a declarat că în China guvernul nu privește pe oameni ca ființe umane.

„Follow the Money” – sau urmărește banii se potrivește și aici. China face bani din orice. Indiferent ce ar face Occidentul va fi dificil să oprească „cererea” occidentalilor care au nevoie de transplant de organe. Se zice că există un înfloritor „turism al organelor” – călătorii ale bolnavilor în China în vederea obținerii de transplanturi.

China’s evil secret

A Miss World contestant is exposing a practice that the communist regime doesn’t want you to hear about ‘The scalpel cut into the chest and blood gushed out,” recalled an unnamed policeman in Shenyang, China. “At that time, we had been interrogating and severely torturing her for about a week.

Warning:

Molohul homosexual continuă să caute pe cine să înghită

Andrei Vasilita, Stan Suzana liked this post

Două școli creștine private din Alberta, Canada au refuzat să accepte formarea de cluburi pentru homosexuali în instituțiile lor. Partidul Democrat al Canadei jură că va lansa o investigație și că dacă e adevărat ce se spune, școlile riscă să fie închise.

Măsura care cere școlilor să aibă cluburi cu membri heterosexuali și homosexuali a fost forțată pe gâtul tuturor școlilor din Canada. Asemenea cluburi ar avea rostul de a-i face pe heterosexuali mai sensibili și mai deschiși față de gay și stilul lor de viață.

Vedem din nou cât de intoleranți sunt perverșii care au cerut toleranță din partea majorității heterosexuale. Ca și-n alte rânduri, ei doresc să distrugă orice instituții sau afaceri care pretinde că ar avea și ele drepturi de a se organiza după cum găsesc ele de bine. Dar nu-i așa.

Într-o societate care a cedat moral cei mai vulnerabili devin de acum creștinii care însă mai susțin etica iudeo-creștină. Școlile asociate cu biserici care vor să-și izoleze copii de stiluri de viață stricate vor fi obligate ori să cedeze ori să se închidă. Dar de fapt aceasta este obiectivul homosexualilor care au găsit sprijin în partidele democrate din SUA și Canada. Să folosească pumnul guvernelor cu ajutorul cărora să distrugă orice alternativă de viață.

Că vedeți voi, heterosexualii sunt răi și homosexualii sunt buni! Nu degeaba zicea prorocul: saia 5:20  Vai de cei ce numesc răul bine, şi binele rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune!

Alberta gvmt launches investigation of Christian schools for refusing gay clubs

EDMONTON, Alberta, September 21, 2016 (LifeSiteNews) – Alberta’s New Democratic Party government has launched an inquiry into two private Christian schools whose board refuses to comply with government edicts regarding homosexuality and risks losing taxpayer assistance.

Warning:
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...