Istoria este privită adesea ca fiind o privire în urmă la mişcări de armate, naţiuni, boli, resurse, bani, ideologii şi alte lucruri de genul acesta. O putere cucereşte o altă putere, adesea printr-un război. Imperii se ridică şi se nimicesc, oameni mari şi eroi apar deodată ca să-şi aducă aportul lor la edificiul istoric, ca apoi să dispară la fel de brusc cum au apărut şi să lase adesea locul lor altora, mai mult sau mai puţin “calificaţi” la statutul de “făuritori ai istoriei”.

Câteodată observăm cum în desfăşurarea evenimentelor intervine în mod decisiv vremea; ea favorizează un participant la luptă şi-l defavorizează pe celălalt. Asta s-a văzut clar de nenumărateori în istorie, cele mai cunoscute exemple fiind cele ale armatelor lui Napoleon (la 1812) şi mai târziu a lui Hitler (Operaţiunea Barbarosa, Iunie-Decembrie 1941) în Rusia, ambele învinse de iarnă!

Alteori ni se spune că “a intervenit soarta” sau, norocul/nenorocul. Asta pentru a explica inexplicabilul. Si aşa, noi învăţăm istoria în mediile laice (cum ar fi şcoala), o istorie deosebită de istoria prezentată şi interpretată în creştinism de vederea biblică asupra lumii. Biblia ni-L prezintă pe Dumnezeu ca fiind Dumnezeul istoriei. Abordarea aceasta este aproape gnostică: noi credem că adevărurile spirituale există separat de fenomenele seculare şi istorice. Studenţilor creştini trimişi la universităţi să înveţe, li se cere adesea fără cuvinte să lase la porţile şcolii seculare credinţa lor creştină.

Read the rest of this entry »

Viewed 7 times by 3 viewers

Site-ul alăturat (http://www.collegehumor.com/cheating) a postat rezultatul unei statistici ce a fost făcută între studenţii universităţilor americane. 61% dintre cei 30 de mii de studenţi întrebaţi au mărturisit că ei au copiat la examene sau a au recurs la ceva necinstit cel puţin o dată în viaţa lor studenţească. Motivul? Desigur, ca să obţină o notă mai mare!

Alte statistici spun că 73% dintre studenţi nu s-au simţit vinovaţi, nu au avut remuşcări. Numai 7% dintre studenţii prinşi în flagrant delict au renunţat să mai copieze sau să înşele.

Una dintre întrebări a fost dacă religia cuiva a influenţat decizia de a înşela sau nu. 65.4% dintre studenţii religioşiu au înşelat, în comparaţie cu 58.3% nereligioşi care au înşelat. Bărbaţii sunt mai dispuşi să înşele (64.8%, în timp ce doar 42% dintre studente au înşelat).

De asemenea îngrijorător este şi faptul că experţii care studiază şi comentează fenomenul acesta ca de exemplu David Callahan (autorul cărţii “The Cheating Culture: Why Americans are Doing Wrong to Get Ahead”), consideră că singurul motiv pentru care studenţii sunt determinaţi să copieze şi să înşele este situaţia competitivă din facultăţile americane! Adică, cei cu note mari au o mai mare şansă de a reuşi în viaţă şi de a câştiga mai mulţi bani.

Read the rest of this entry »

Viewed 7 times by 3 viewers

Bob merge la doctor şi printre altele îl întreabă: Doctore, cum poţi detecta deficienţa intelectuală a unei persoane care de altfel, apare a fi perfect normală!?

Nimic mai simplu, răspunse doctorul. Pui persoanei respective o întrebare simplă, la care poate răspunde cu uşurinţă oricine. Dacă persoana respectivă ezită, este un semn că are o deficienţă intelectuală.

Ce fel de întrebare? continuă Bob.

Păi, una ca de exemplu “Căpitanul Cook a făcut trei călătorii în jurul lumii şi a murit în timpul uneia dintre ele; în care călătorie a murit el?

Bob se gândi pentru o clipă, după care zise: Doctore, nu ai o întrebare dintr-un alt domeniu? Eu nu-s prea bun la istorie…

Viewed 9 times by 7 viewers

Mîntuirea este gratis, ucenicia te va costa totul!

Viewed 8 times by 3 viewers

(partea a cincea)

Fiecare musulman trebuie să adere la următoarele credinţe de bază; iată care sunt acestea:

Credinţa în Allah: Allah este dumnezeul suprem şi nu este alt dumnezeu în afară de el.

Credinţa în îngeri: Allah este slujit de îngeri, cum a fost Gabriel, cel ce a adus revelaţia Coranului la Mahomed.

Credinţa în Cărţile sfinte: Cartea de bază, Coranul, vine ca revelaţia finală a lui Allah, care a mai dat anterior Coranului şi alte revelaţii,dar nu de aceeaşi statură, cum ar fi Vechiul Testament şi Noul Testament. Despre cele două părţi ale Bibliei, musulmanii cred că au fost alterate de interpretarea lui Christos şi a creştinilor, deci numai Coranul rămîne pur şi nealterat.

Credinţa în profeţi: din cei peste 124 mii de profeţi trimişi de Allah în omenire, numai vreo 25 sunt amintiţi de Coran. Cei mai importanţi profeţi sunt următorii 6: Adam - alesul lui Allah; Noe - predicatorul lui Allah; Avraam - prietenul lui Allah; Moise - cel ce a vorbit pentru Allah; Isus - Cuvântul lui Allah, şi Mahomed - apostolul lui Allah. Mahomed mai este supra-numit şi sigiliul profeţilor, pacea lumii şi alte peste 200 de nume.

Read the rest of this entry »

Viewed 21 times by 13 viewers

Dacă umblarea ta devine mai uşoară, este pentru că nu mai urci, ci cobori.

Viewed 11 times by 4 viewers

(partea a patra)

ISLAMUL IN STATELE UNITE (continuare)…

Răspândirea mahomedanismului în Statele Unite a început la 1913. Se crede că Timothy Drew Ali, care a întemeiat The Moorish Science Temple în New Jersey ar fi fost primul american convertit la Islam şi cel ce a introdus mulţi americani de culoare în această religie. Din grupul acesta au rezultat diferite mişcări, cum ar fi şi Nation of Islam, întemeiată de W. D. Fard (Fard Muhammad) la 1930 în Detroit. Printre altele, Fard învăţa că primii stăpânitori ai pământului au fost negrii. Albii i-au răpit şi i-au adus la o viaţă de sclavagism în Statele Unite. Fard credea că negrii trebuie să se convertească la religia lor originală (Islamul), să vorbească limba originală (araba) şi să-şi schimbe numele în nume musulmane.

Fard credea că albii nu aparţin rasei umane, nu sunt o creaţie a lui Dumnezeu ci a diavolului. Albii şi restul raselor de altă culoare decât neagră sunt rezultatul unui experiment desfăşurat în Insula Patmos de un om de ştiinţă negru, pe nume Yakub. Albilor li s-a dat şase mii de ani de stăpânire a pământului, timp în care negrii vor fi într-o stare de “adormire”. Acum, Alah a venit la poporul său în persoana lui Fard pentru a-i trezi. In cele din urmă albii vor fi stârpiţi şi pământul va deveni un paradis al negrilor în care va domni egalitatea şi dreptatea.

Read the rest of this entry »

Viewed 20 times by 13 viewers

Este natural să spui Domnului îngrijorările tale; este spiritual să le arunci asupra Lui!

Viewed 9 times by 4 viewers

Cele mai bune rezultate în cura de slăbire le obţii mîncînd ceea ce nu îţi place.

Viewed 10 times by 4 viewers

(partea a treia) Expansiunea Islamului a continuat şi în secolul al douăzecilea.  Multe dintre statele aderente la Islam au un subsol bogat în zăcăminte minerale, în special în petrolul atât de necesar dezvoltării economice din Occident.  Numai embargoul din 1973 a scuturat Occidentul până la trezire, arătându-i ce pârghie economică puternică stă în spatele politicii şi economiei acestor state islamice.  Diferite democraţii din vest suportă diferite dictaturi din lumea Islamului pentru interese economice naţionale sau/şi personale.  Numai că deşi banii Occidentului sunt bineveniţi, cultura occidentală devine o ameninţare la legea Islamului: oamenii de rând ar putea aspira la libertate şi s-ar putea să iasă de sub asuprirea constângerii religiei Islamice şi aceasta ar fi de nedorit pentru clasa conducătoare. 

In multe dintre statele musulmane a fost astfel necesară o mişcare de înviorare a religiei fapt care a dus la dezvoltarea extremismului (sau fundamentalismului cum i se mai spune) islamic.  Două personalităţi de seamă a două state islamice şi anume, Anwar Sadat din Egipt şi Reza Pahlavi Aryamer din Iran cad victime acestor mişcări; cel dintâi îşi va pierde viaţa, al doilea va fugi în exil.  Rezultatul mişcării de înviorare a Islamului a dus la apariţia unor state teocratice: Sudanul, Iranul şi Afganistanul sunt exemple a acestor transformări.  Produsele secundare al mişcării au fost (şi sunt) terorismul, intoleranţa şi exportul de revoluţie.  Revoluţia islamică a Iranului sub Ayatolahul Khomeini în 1979 a dat şi mai mult avânt mişcărilor musulmane radicale.  Ca să nu mai vorbim de alte situaţii care au contribuit la aceasta, cum ar fi frecuşurile dintre palestinieni şi evrei, ocuparea Afganistanului de către sovietici şi aspiraţiile imperiale ale lui Saddam Hussein al Irakului.  Read the rest of this entry »