28 Ianuarie – Meditația zilei

Ioan 17:17 Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.

Mai toți care umblăm prin adunări știm sau am auzit spunându-ni-se că „sfânt” înseamnă „pus deoparte, separat pentru slujirea lui Dumnezeu.”

Când venim la Biblie găsim că Dumnezeu se declară a fi „sfânt”. Într-un sens, sfințenia lui Dumnezeu definește felul în care Dumnezeu este separta (pus deoparte dar mai ales deasupra) tuturor ființelor și lucrurilor. Sfințenia este caracteristica tuturor însușirilor lui Dumnezeu: El este atotputernic, iubitor, drept, atotștiutor și toate acestea (precum și celelate atribute divine) sunt caracterizate de sfințenie. Ele sunt așadar deosebite, separate de lume și chiar de puterea noastră de înțelegere, deasupra creației. El este Creatorul. Este superior, distins, aparte.

Sfințenia însă are și sensul de pur, puritate. Definește caracterul lui Dumnezeu strălucitor, fără pată, fără umbră. El este 100% moral, desăvârșit în toate. Sfințenia lui Dumnezeu este definită nu doar vizavi de ființele create ci și vizavi de ființele păcătoase. Biblia ne spune că Dumnezeu găsește vină și-n îngeri (Iov 4:18), deci cu cât mai multă vinovăție în om! Dumnezeu este aparte și sfânt în acest sent, dar El este și moral, curat și pur, sfânt și astfel.

După ce s-a descoperit lui Moise și israeliților, Dumnezeu a declarat sfințenia Sa și a ceruit ca și oamenii pe care i-a ales El să fie sfinți, adică deosebiți de ceilalți oameni în atâtea și atâtea feluri dar și puși deoparte de pentru slujirea lui Dumnezeu. Pentru această slujire Dumnezeu îi sfințea și El pe iudei; de aceea atâta vărsare de sânge pentru iertarea păcatelor lor.

Facem acum un salt uriaș înainte, peste veacuri și sosim pe vremea Domnului Isus Cristos. El de asemenea a trăit o viață sfântă. Adică o viață fără reproș, fără păcat. Cei mai sensibili judecători cu privire la păcat erau preoții și clasa religioasă superioară contemporană cu Domnul Isus. Ei luaseră și poruncile lui Moise și le despicaseră în patru, cum s-ar zice. Ori Domnul Isus s-a supus scrutinului acestor învățători ai Legii și i-a întrebat: Ioan 8:46 Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Niciunul nua găsit vină în Isus. Când l-au condamnat au adus niște matori mincinoși care se contraziceau reciproc: Marcu 14:59 Nici chiar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturisirea lor, ne spune evanghelsitul.

Venirea Domnului Isus a constituit mișcarea lui Dumnezeu către omul păcătos. Dumnezeu cel sfânt în extremis se apropiase de noi cei morți în păcatele noastre pentru a face posibilă curățirea noastră, ca astfel încă o dată între Creator și creatură să existe posibilitatea de a fi împreună într-o relație de prietenie. Lucrul acesta s-a realizat prin moartea Domnului Isus pentru păcatele păcătosului. Simplu spus, la cruce, Cristos a luat asupra sa păcatele mele și mi-a dat neprihănirea Sa.

Acesta este adevărul și despre acest fapt vorbește Cuvântul lui Dumnezeu. Propovăduirea acestui Cuvânt naște credință în ascultător iar cel ce crede este sfințit (curățit) și pus deoparte (separat de..) spre serviciul lui Dumnezeu. Cei ce sunt ai lui Isus sunt separați de lume (trăiesc în lume dar nu mai aparțin sistemului lumesc de păcat). Duhul Sfânt vine să locuiască în ei și-i conduce în adevăr și-n apropierea de Dumnezeu într-o viață sfântă.

Adevărul Cuvântului lui Dumnezeu este un puternic agent de separare de lume și pentru Dumnezeu. Mișcarea nu este numai DINSPRE lume, ci este concomitent și CĂTRE Dumnezeu. Modul în care ne sfințește Cuvântul este cam așa:
– ne arată cum este Dumnezeu, care este standardul
– ne arată ce anume cere Dumnezeu de la noi
– ne arată cât suntem noi de neputincioși să trăim la nivelul cerințelor lui Dumnezeu
– ne arată soluția oferită de Dumnezeu: Domnul Isus Cristos.

În rugăciunea Domnului Isus observăm că nu este vorba despre o sanctificare printr-o religie sau prin niște practici tradiționale. Sfințirea aceasta este făcută de Dumnezeu și nu e produsul strădaniei omului. Dacă deci ne lăsăm lucrați de Cuvântul lui Dumnezeu, acesta va aduce în noi starea după voia lui Dumnezeu: sfințirea.

Copyright © 2015 PERSPECTIVE CRESTINE. All Rights Reserved.