17 Mai – Meditația zilei

Proverbe 3:1 Fiule, nu uita învățăturile mele și păstrează în inima ta sfaturile mele.

La arătarea de la Marea Tiberiadei Isus cel înviat stă pe mal și strigă către cei 7 ucenici care s-au necăjit întreaga noapte: „Copii, aveți ceva de mâncare?” și nici unul dintre ucenici nu se supără. Nici unul nu-i reproșează, „dar cine te crezi că ești să ne zici nouă „copii”?” Dar, hai să admitem că ucenicii au început să priceapă că e Domnul pe mal și nu s-au supărat pe El.

Mai târziu Ioan își scrie epistolele sale. Într-una dintre ele îi zice bisericii „doamnă!” și nimeni nu se supără. Da, biserica e o doamnă… Apoi el se adresează celor ce-i vor citi epistola cu termenul „copilașilor”. Dar nimeni nu se supără. Nu pentru că Ioan e în vârstă și se admite ca o persoană în vârstă să se adreseze altoa cum vor ei. E extravagant și ciudat, dar un bătrân… își poate permite.

Solomon scrie aici unei persoane pe care o numește „fiule”. Nu știu dacă e un copil de-al său sau e o adresare generală, dar nimeni nu a sărit ca ars când a citit „fiule”; nu a reproșat nimeni lui Solomon de ce i se adresează astfel.

Știm cu toții că în cele trei exemple de mai sus cel ce vorbește este Dumnezeu prin intermediul unor oameni. Și Dumnezeu poate să ne spună „fiule, copilașule, copilule” etc. Adică, nu doar că poate să ne spună astfel, ci chiar ne place când o face! I-auzi, să fii copil al lui Dumnezeu! Chestie serioasă, importantă! Și pe de-asupra, să ți se și adreseze Domnul ție personal.

Deci, ce ne spune Domnul nouă, copiilor săi? Să nu uităm învățăturile sale și să păstrăm sfaturile Lui în inima noastră, aproape de noi. Lucrul acesta ar trebui să fie „no brainer” pentru noi. Și totuși, luați de impulsuri, de obiceiuri și de împrejurări ce vin pe neașteptate și nepregătite ce repede uităm! Cum am putea ține minte și aplica la timp? Că de venit în minte ne vin tuturor după ce am greșit și după ce am încălcat sfaturile Domnului.

Prin meditare asupra Cuvântului și prin memorizare. Cum ar fi cu tabla înmulțirii. O știi indiferent la ce oră din noapte te trezește cineva. Cum ar fi cu lucrurile cu care ești obișnuit pe care le știi fără nici o problemă.

Îmi amintesc cum cu ani în urmă, pe vremea când aveam o companie de transport de lux trimeteam câte un șofer cu una dintre mașini să ia un client dintr-o zonă a Portlandului unde era greu de găsit adresa. Eram uneori trezit de către șofer cu un telefon la 3-4 dimineața. Soția zicea că eu vorbeam la telefon și dădeam direcții cu ochii închiși iar după ce încheiam convorbirea adormeam la loc aproape instantaneu. Soția mă întreba de unde știu atât de bine direcțiile? Și eu explicam că sunt locuri în care pe vremea când eram eu șofer am fost de atâtea ori încât puteam la orice oră da direcții fără să mă gândesc. Ca un fel de a doua natură a mea.

Și cred că asta vrea Domnul de la noi. Numai că noi petrecem atât de puțin timp în Cuvânt încât câteodată citim un verset și ne mirăm cum de a apărtu ăsta acolo, că parcă nu l-am mai văzut niciodată. Repetiția, memorizarea, meditația. Trei factori care ne ajută să împlinim cerințele versetului zilei.

Copyright © 2015 PERSPECTIVE CRESTINE. All Rights Reserved.